Urmărește A1 pe DiscoverPe celebra carpetă este înfățișată o scenă din „Răpirea din serai” („Die Entführung aus dem Serail”), opera semnată de Wolfgang Amadeus Mozart, reprezentând o tânără care a fost răpită din iubire din palatul lui Selim Pașa, din Turcia.
„Răpirea din serai” a devenit emblema unei epoci
Potrivit operei, Constanţa era închisă în palatul lui Selim Paşa. Belmonte, un tânăr nobil spaniol dorea să o elibereze, dar nu avea acces în palat, aşa că s-a dat drept unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi italieni ai timpului, profitând de faptul că Selim Paşa era mare amator de arhitectură.
Citește și: S-a stins familia comunistă! A murit Ion Ceaușescu, fratele lui Nicolae Ceaușescu. Cu ce se ocupa acesta
La miezul nopţii, Belmonte pătrunde în grădina seraiului şi cu ajutorul unei scări coboară către o barcă acostată la ţărm. Sunt prinşi, Selim Paşa soseşte şi, pe rând, Belmonte şi Constanţa iau vina asupra lor, fiecare dorind să-l salveze pe celălalt. Astfel că Selim Pașa îi iartă, fiind impresionat de puterea dragostei lor, şi le redă libertatea.
Imaginea iubirii, acum definiția kitschului, a ajuns în casele românilor 200 de ani mai târziu, găsindu-și sălașul pe peretele sufrageriilor. Iar odată cu această ”invadare”, „Răpirea din serai” a ajuns simbolul perioadei comuniste și, bineînțeles, al nivelului cultural de la acea vreme al majorității românilor.
La cât ajunge prețul ei în prezent
După Revoluție, românii au renunțat la acest tablou semnificativ, alegând să-l dosească prin cutii de depozitare sau să-l arunce. După ani buni a revenit la modă, carpeta fiind scoasă la licitație pe internet. Aceasta ajunge chiar la mii de lei.
Recunoscându-i totuși esența kitsch, românii o consideră o emblemă a epocii comuniste, dându-i astfel o valoare simbolică, dar și una etnografică. „Răpirea din Serai” este o madlenă a românilor, trezindu-le nostalgii, până într-atât încât anul trecut a fost piesa centrală a unei expoziții de la Muzeul Țăranului Român.
Conform unei surse, carpeta poate fi achiziționată online chiar și cu peste 5.000 de lei și nu puțini oameni se ”luptă” la licitații pentru a pune mâna pe o relicvă a propriului trecut. Bineînțeles, prețul diferă în funcție de dimensiunea carpetei, dar și de starea de degradare a acesteia.
Sursa menționată mai sus citează un manager de terasă, care a expus o astfel de carpetă: „Mai mult de 40% din populaţia Româniie cred că avea răpirea pe perete. Asta reprezintă o copilărie. A noastră. Toţi oamenii care au prins perioada comunistă ştiu despre această carpetă”, spune Adrian Rebenciuc.
De asemenea, antropologul Cristina Tesar îi susține spusele: „Mi se pare că e o emblemă a unei epoci până la urmă. Cred că a venit să înlocuiască covorul ţesut în război, că tot avem aici un război, de bunicile noastre.”
Simbolul sufrageriilor comuniste a revenit în viața românilor, continuând să iște controverse, mai ales că nostalgiile oamenilor în ceea ce privește perioada comunistă sunt atât de subiective și se ciocnesc de mentalitatea generațiilor de după Revoluție.
