Urmărește A1 pe DiscoverUn vagon cu care au fost deportaţi evreii la lagărele de concentrare şi exterminare Auschwitz - Birkenau a fost expus într-o gară din România! Ce se află înăuntru?
Vagonul nazist se află în municipiul Satu Mare și poate fi observat în cadrul unei expoziţii de aducere a aminte a tragediilor care au avut loc în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
CE GĂSEȘTI ÎN INTERIORUL VAGONULUI DE LA AUSCHWITZ
Vagonul este deţinut de către asociaţia "Elet Menete Alapitvany - Fundaţia Marşul Vieţii" din Budapesta şi cuprinde fotografii, valize şi alte obiecte luate de evrei în timp ce erau deportaţi către lagărele de concentrare şi exterminare.
Preşedintele Comunităţii Evreieşti Satu Mare, Adrian Beşa, a declarat că aceste expoziţii sunt necesare pentru ca "trecutul bunicilor să nu devină viitorul nepoţilor noştri".
Vagonul aparține asociaţiei "Elet Menete Alapitvany - Fundaţia Marşul Vieţii"
"Ne putem pune întrebarea de ce trebuie să vorbim despre cele petrecute cu ani în urmă, de ce trebuie să ne amintim despre acele vremuri atât de dureroase? Pentru aceste întrebări organizatorii expoziţiei deja au dat şi răspunsul: ca trecutul bunicilor să nu devină viitorul nepoţilor noştri. Este incontestabil faptul că evreii sătmăreni au fost implicaţi în trecutul acestei regiuni. Evreii sătmăreni au constituit până la Holocaust una dintre cele mai mari comunităţi mozaice din spaţiul intracarpatic. Pentru prima dată evreii sunt atestaţi cert în anul 1712", a spus Beşa.
EVREII, ELEMENT IMPORTANT ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ
El a arătat că evreii au deţinut mari fabrici din Satu Mare, unele dintre ele existând şi astăzi, dar sub alt nume.
"Evreii sătmăreni au avut ca ocupaţii principale comerţul şi industria. În 1842 s-a permis pentru prima dată stabilirea evreilor în oraşul Satu Mare. Evreii au contribuit la dezvoltarea industrială, la ridicarea economică a judeţului Satu Mare în general. Istoria sătmăreană a fost condusă tot de evrei, Freud în industria textilă, Szabo şi Reiter - fabrica Unio, fraţii Princz - vase emailate şi construcţii maşini, Markovits - industria spirtului, Vininger - fabrica de cărămidă, Reuter - fabrica de ciocolată, Frenkel - fabrica de bomboane. În profesiile intelectuale evreii au fost, de asemenea, în primele rânduri", a spus Beşa.
Vizitator observând obiecte ce au aparținut victimelor (Sursa: actualitateasm.ro)
Problemele au început în 1944, când aproape 18.900 de evrei au fost adunaţi în ghetou, îmbarcaţi în vagoane şi duşi spre lagăre.
"După ocuparea Ungariei de către germani, în 19 martie 1944 s-a pus în mişcare aparatul miliţienesc pentru pregătirea deportării. La 26 aprilie, tot în 1944, secretarul de stat de atunci, Endre Laszlo, dă dispoziţia la consfătuirea din Satu Mare pentru deportarea evreilor sătmăreni. La 3 mai se deschid ghetourile din Satu Mare, Baia Mare şi Mateszalka. În acea zi fatidică, autorităţile responsabile ale acelor vremuri, primarul municipiului Satu Mare, Csoka Laszlo, şeful poliţiei, Czegenyi Karoly, şi comandantul jandarmeriei, Demeny Miklos, au trimis trupe mixte să-i strângă pe evrei de la casele lor. Trei zile mai târziu acţiunea era încheiată. În ghetou au fost îngrămădiţi aproape 18.900 de evrei şi 2.2.00 de evrei din Carei şi comunele judeţului. Din Satu Mare au plecat şase trenuri încărcate cu câte 3.300 de persoane spre Auschwitz în zilele de 19, 22, 26, 29 şi 30 mai, respectiv 1 iunie, cu un număr total de 18.863 de deportaţi. Cele şase trenuri au plecat pe drumul fără de întoarcere care s-a oprit în lagărele de la Birkenau şi Auschwitz", a afirmat preşedintele Comunităţii Evreieşti.
Sursa foto: actualitateasm.ro
Primarul municipiului Satu Mare, Kereskenyi Gabor, a precizat că fără evrei comunitatea locală este mult mai săracă.
"Consider că oraşul Satu Mare este mult mai sărac fără comunitatea evreiască ce a trăit pe aceste meleaguri la sfâşitul secolului XIX, respectiv în secolul XX. Ei au plecat forţat, dar totuşi consider că ne-au lăsat moştenire foarte multe valori, în primul rând valori arhitecturale de care suntem mândri, valori culturale, valori economice. Consider că avem obligaţia morală să păstrăm memoria şi noi, ca şi autoritate locală, avem încă o obligaţie foarte importantă, şi anume ca nimeni, nici benevol, să nu trebuiască să plece de pe meleagurile natale. Pentru acest deziderat vor lucra în continuare", a spus Kereskenyi.
Expoziţia este deschisă până în data de 7 aprilie.
Sursa: Agerpres
A celebrat titlul cu craniul tatălui în brațe. ”Sunt mândru pentru că l-am scos de acolo!”... "Bip. bip. Ce faci? Hai să ne jucăm!" Roboții care cântă și dansează alături de zeci de copii bolnavi. Terapie...
