Zeci de moțiuni de cenzură depuse în România, în ultimii 30 de ani! Guvernul condus de Viorica Dăncilă, al patrulea demis în istoria post-decembristă

Guvernul Dăncilă a picat, joi după amiază, după ce moțiunea de cenzură a fost votată de 238 de parlamentari. Doar cinci voturi au fost împotrivă, iar textul a fost votat de 243 de parlamentari. Acum, guvernul Dăncilă a fost demis și rămâne în funcție cu puteri diminuate, întrucât nu are voie să dea ordonanțe simple și OUG-uri, până la instalarea noului guvern.

Guvernul condus de Viorica Dăncilă este al patrulea guvern demis de Parlamentul României prin moțiune de cenzură, în ultimii 30 de ani. Camerele reunite ale Parlamentului s-au reunit, joi la prânz, când 238 de senatori și deputați voturi au fost pentru. Numărul necesar pentru ca PSD să plece de la guvernare era 233.

Citește și: Moțiunea de cenzură a trecut! Guvernul Dăncilă a fost demis!| LIVE Update

Articolul continuă după reclamă

Un caz în care Opoziția a reușit să demită un guvern a avut loc în 2009, când Guvernul Emil Boc 2 a picat în urma votului parlamentarilor.

De asemenea, patru ani mai târziu, în 2012, a fost Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. A treia moțiune, însă, a fost una neobișnuită. A avut loc în 2017, când Guvernul condus de Grindeanu a fost destituit în Parlament, cu voturile majorității PSD. Atunci, a fost singurul caz în în care Puterea şi-a demis propriul Guvern, pentru a înlocui un premier.

Citește și: Senator adus cu ambulanța ca să voteze la moțiunea de cenzură de azi! „Pe propria răspundere...”

De-a lungul timpului, însă, au fost depuse mai multe moțiuni de cenzură, prima dintre ele fiind în anul 1993, la patru ani de la Revoluție.

Iată, cronologic, moțiunile de cenzură depuse în Parlament, după 1989:

14 martie 1993 – Moţiune de cenzură privind Strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare introdusă de 122 deputaţi şi senatori F.S.N., P.N.Ţ.C.D., U.D.M.R., P.N.L.-A.T., P.N.L.-C.D., P.E.R., P.A.C., minorităţi şi 1 independent – respinsă
31 august 1993 – Moţiune la raportul preliminar al comisiei pentru cercetarea unor cazuri de corupţie depusă de 150 senatori şi deputaţi din P.D., P.N.Ţ.C.D.+P.E.R., U.D.M.R., Grup Liberal şi P.S.D.R. – respinsă
7 decembrie 1993 – Moţiune de cenzură privind Falimentul politicii economice a Guvernului şi pierderea totală a credibilităţii, introdusă de 187 deputaţi şi senatori P.N.Ţ.C.D., P.D., U.D.M.R., P.L.93, P.D.S.R., P.A.C., P.E.R., P.N.L.-C.D., P.L. – respinsă
22 iunie 1994 – Moţiune de cenzură privind Nerespectarea Constituţiei, depunerea proiectului bugetului de stat pe anul 1994 cu întârziere de 7 luni, depusă de 141 deputaţi şi senatori PNŢCD, UDMR, PL´93, PD, PAC, PSDR, PER, PNL-CD şi 2 deputaţi independenţi – respinsă

Citește și: Moțiunea de cenzură a trecut. Viorica Dăncilă rămâne candidatul PSD la prezidențiale. "Cine a trădat la vot, pleacă din partid"

13 decembrie 1994 – Moţiune de cenzură privind Stoparea privatizării, scăderea nivelului de trai, manifestaţia de protest de la Reşiţa, introdusă de 164 deputaţi şi senatori P.N.Ţ.C.D., P.E.R., P.N.L.-C.D., P.D., U.D.M.R., Grupul Liberal, P.S.D.R., P.A.C. şi 3 deputaţi independenţi – respinsă
29 mai 1997 – Moţiune de cenzură referitor la Incapacitatea Guvernului Ciorbea de a guverna ţara, depusă de 140 deputaţi şi senatori aparţinând Grupurilor parlamentare ale P.D.S.R., P.U.N.R., P.R.M. – respinsă
5 iunie 1997 – Moţiune de cenzură referitor la Angajarea răspunderii Guvernului asupra Programului de măsuri privind reforma globală, introdusă de 143 deputaţi şi senatori aparţinând Grupurilor parlamentare ale P.D.S.R. şi P.U.N.R. – respinsă
17 decembrie 1998 – Moţiune de cenzură referitor la Incapacitatea executivului de a guverna ţara, depusă de 143 deputaţi şi senatori aparţinând Grupurilor parlamentare ale P.D.S.R., P.U.N.R. şi P.R.M. – respinsă
15 mai 1999 – Moţiune de cenzură referitor la Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind accelerarea reformei, introdusă de 158 senatori şi deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale P.D.S.R., P.R.M., P.U.N.R., 11 senatori şi deputaţi independenţi şi 1 deputat de la grupul minorităţilor naţionale –respinsă

Citește și: Moțiunea de cenzură a trecut. Dan Barna: "Nu am votat împotriva lui Dăncilă ca să vină Ponta la putere"

18 decembrie 2001 – Moţiunea de cenzură referitoare la Angajarea răspunderii Guvernului asupra Declaraţiei de politică generală privind bilanţul primului an de guvernare, depusă de 189 senatori şi deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare P.N.L., P.D. şi P.R.M. – respinsă
27 martie 2003 – Moţiunea de cenzură Mafia sufocă România – Corupţia Guvernului P.S.D. sărăceşte România, introdusă de senatori şi deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale P.R.M., P.D. şi P.N.L. – respinsă
16 iunie 2005 – Moţiunea de cenzură Dictatura şi incompetenţa Guvernului Tăriceanu împotriva integrării europene a României, depusă de 133 de deputaţi şi senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale P.S.D. – respinsă
15 februarie 2006 – Moţiunea de cenzură Anti-reforma sănătăţii, introdusă de 160 de senatori şi deputaţi aparţinând Grupurilor prlamentare P.S.D. şi P.R.M. – respinsă
21 iunie 2006 – Moţiunea de cenzură Guvernul Tăriceanu – Fapte şi Minciuni, depusă de 123 deputaţi şi senatori PSD – respinsă
4 iunie 2007 – Moţiunea de cenzură Guvernul Tăriceanu trebuie să plece, introdusă de 119 deputaţi şi senatori – respinsă
24 septembrie 2007 – Moţiunea de cenzură 1000 de zile de haos. Sfârşitul guvernării de dreapta, depusă de 140 deputaţi şi senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale P.S.D. – respinsă
29 octombrie 2008 – Moţiunea de cenzură Educaţia rămâne, Guvernul pleacă, depusă de 130 deputaţi şi senatori, retrase 2 semnături – nu a mai fost dezbătută
4 mai 2009 – Moţiunea de cenzură Marea păcăleală PDL-PSD, depusă de 124 de senatori şi deputaţi PNL şi UDMR – respinsă
17 septembrie 2009 – Moţiunea Guvernul PDL-PSD a hotărât: „Decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost”, introdusă de deputaţi şi senatori PNL şi UDMR – respinsă
6 octombrie 2009 – Moţiunea de cenzură 11 împotriva României, depusă de deputaţi şi senatori PNL şi UDMR – adoptată
8 iunie 2010 – Moţiunea „Opriţi genocidul social!”, introdusă de deputaţi şi senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Alianţei PSD+PC din Camera Deputaţilor şi Senat – respinsă
18 octombrie 2010 – „Moţiunea României majoritare, moţiune populară”, introdusă de deputaţi şi senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Alianţei Politice PSD+PC şi ale grupurilor parlamentare ale PNL din Camera Deputaţilor şi Senat – respinsă
29 octombrie 2010 – Moţiunea „Legea Educaţiei Naţionale, o lege anti-educaţie şi anti-românească”, introdusă de 137 deputaţi şi senatori – nu a mai fost dezbătută
15 decembrie 2010 – Moţiunea Legea privind salarizarea în anul 2011 – ultima „ţeapă” trasă românilor de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc, depusă de deputaţi şi senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Alianţei Politice PSD + PC şi ale grupurilor parlamentare ale PNL din Camera Deputaţilor şi Senat – respinsă
16 decembrie 2010 – Moţiunea „Legea salarizării guvernului iresponsabil”, introdusă de deputaţi şi senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Alianţei Politice PSD + PC şi ale grupurilor parlamentare ale PNL din Camera Deputaţilor şi Senat – nu a mai fost votată
8 martie 2011 – Moţiunea de cenzură „Codul Boc – salarii mici, şomaj mare, firme falimentate”, depusă de deputaţii şi senatorii aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat şi ale grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi Senat – respinsă
15 decembrie 2011 – Moţiunea După 22 ani, Democraţia este în pericol, introdusă de deputaţii şi senatorii aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Partidului Naţional Liberal şi ale grupurilor parlamentare Social Democrat din Camera Deputaţilor şi Senat – respinsă
18 aprilie 2012 – Moţiunea de cenzură Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată !, introdusă de deputaţii şi senatorii aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat şi ale grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi Senat – adoptată
13 mai 2014 – Moţiunea Opriţi Guvernul Ponta 3 – Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii !, depusă de deputaţi şi senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, ale grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, de către deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu şi de către parlamentari neafiliaţi – respinsă
12 septembrie – 2014 – Moţiunea Victor Ponta pune în pericol statul de drept ! Opriți fraudarea alegerilor de către PSD !, introdusă de deputaţi şi senatori aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal și ale Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal – respinsă
5 iunie 2015 – Moţiunea de cenzură „Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!”, depusă de deputaţi şi senatori aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, de deputați ai Grupului parlamentar Democrat și Popular precum și 12 parlamentari neafiliați (membri ai Partidului Social Românesc-PSRO) – respinsă
La 29 septembrie 2015 – Plenul Parlamentului a dezbătut şi votat asupra moţiunii de cenzură a PNL cu tema „Alege între România şi un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta !”. Textul a fost semnat de 180 de senatori şi deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, de parlamentari ai Grupului parlamentar Democrat și Popular și de parlamentari neafiliați (membri ai Partidului Social Românesc-PSRO) – respinsă
La 8 februarie 2017 – Moţiunea de cenzură „Guvernul Grindeanu – Guvernul Sfidării Naționale. NU LEGALIZAȚI FURTUL ÎN ROMÂNIA!”, iniţiată de senatori şi deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal și ale Uniunii Salvați România din Camera Deputaților și Senat, depusă la Parlament la 1 februarie 2017 – respinsă
La 21 iunie 2017 – Moţiunea de cenzură „România nu poate fi confiscată! Apărăm democrația și votul românilor!”, iniţiată de deputaţi şi senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat și ale grupurilor parlamentare ale Alianței liberalilor și democraților, depusă la Parlament la 18 iunie 2017 – adoptată

Citește și: Viorica Dăncilă, primele declarații după ce moțiunea de cenzură a trecut: ”Nu este o problemă. Plecăm cu datoria împlinită!”

De asemenea, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă a fost depusă în Parlament și anul trecut, în decembrie 2018. Senatorii și deputații PSD, ALDE și UDMR s-au aflat în sală însă nu și-au exprimat votul, astfel că moțiunea pleca din start fără șanse de reușită. Au fost 161 voturi "pentru" și 3 "împotrivă", mai puține voturi decât semnăturile strânse - 163, și mai puține decât voturile strânse la moțiunea din luna iunie, când au fost 166.

Ce este moțiunea de cenzură și ce rol are

În sistemele parlamentare de guvernare, moțiunea de cenzură, cunoscută și sub numele de moțiune de neîncredere sau vot de încredere, este un act prin care legislativul retrage mandatul acordat anterior executivului pentru guvernarea țării. De cele mai multe ori, ea poate fi instituită din trei motive:

Citește și: Klaus Iohannis, prima reacție după ce moțiunea de cenzură a trecut: "Rezolvat! Astăzi a câștigat România. Alegerile anticipate sunt soluția"

fie este promovată de către opoziţie, scopul fiind preluarea puterii de către aceasta. Rezultatul depinde foarte mult de stabilitatea majorităţii parlamentare, iar opoziţia poate profita de momentele de tensiune dintre partidele ce alcătuiesc alianţa majoritară, care pot constitui precursori ai ruperii acesteia, fapt la care opoziţia poate contribui prin momentul de agresivitate politică preprezentat de o moţiune de cenzură
poate fi rezultatul direct şi imediat al ruperii alianţei majoritare, promovarea moţiunii de cenzură fiind o consecinţă firească a unui nou raport de forţe, al cărui oglindă fidelă trebuie sa fie noul executiv
nu în ultimul rând – cazul ultimei moţiuni de cenzură din Parlament, cea în urma căreia guvernul Grindeanu a căzut – un astfel de demers politic poate fi iniţiat chiar de majoritatea din Legislativ, atunci când aceasta şi-a pierdut încrederea în Guvern şi decide că este obligatorie schimbarea Executivului.