Urmărește A1 pe Discover15 ianuarie Ziua Culturii Naționale și 169 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, potul național al României.
Marți, 15 ianuarie, se împlinesc 169 de ani de la nașterea poetului supranumit ”Luceafărul poeziei românești”. Cu aces prilej se organizează diverse evenimente în țară. Mai mult, o slujbă de pomenire a poetului național Mihai Eminescu va avea loc, marți, la Cimitirul Bellu din București, a anunțat Arhiepiscopia Bucureștilor, începând cu ora 8.00, în capela Cimitirului Bellu.
Slujba de pomenire va fi urmată de slujba Parastasului, la mormântul poetului, la ora 10.00.
Coroane de flori vir fi depuse la mormântul său, iar de la ora 10:30, în Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, se va săvârși slujba Parastasului pentru marele poet. Despre alte evenimente organizate în București și în țară, de Ziua Culturii Naționale, aflați aici.
Mihai Eminescu, poezii scurte. Ultima poezie, scrisă cu o oră înainte de moarte
Cum a devenit 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale
Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).
Ziua Culturii Naționale la data nașterii lui Mihai Eminescu a luat ființă în urmă cu 8 ani, când proiectul de lege a fost votat cu 175 de voturi favorabile.
Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ''Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional''.
Ziua Culturii Naționale se sărbătorește și în alte state: În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.
169 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Repere din viața și opera poetului
Mihai Eminescu s-a născut la Botoșani, la data 15 ianuarie 1850. Este al șaptelea copil la părinți și își petrece copilăria la Botoșani și Ipotești, casa părintească, devenită azi Casa Memorială.
Timp de opt ani urmează școala la Cernăuți, cu întreuperi însă. Părăseşte şcoala în 1863, revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866.
Se angajează ca funcționar public în diverse instituții din Botoșani sau se alătură trupei de teatru Tardini-Vlădicescu.
Mihai Eminescu, fost Eminovici, are primele manifestări literare în 1866, când, în ianuarie, moare profesorul de limba română, Aron Pumnul, iar elevii scot o broșură în care apare și poezia "La mormîntul lui Aron Pumnul” semnată M.Eminovici.
Iosif Vulcan este cel care îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai târziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în "Familia” încă 5 poezii.
Mihai Eminescu ajunge sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali apoi sufleor şi copist la Teatrul Naţional unde îl cunoaşte pe I.L.Caragiale. Continuă să publice în "Familia", scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman ,"Geniu pustiu”, rămase în manuscris; face traduceri din germană.
Între anii 1869 şi 1862 este student la Viena. Urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi. Se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle, apoi începe colaborarea la "Convorbiri Literare”; debutează ca publicist în ziarul "Albina” din Pesta.
Printre prietenii săi îl amintim pe Ion Creangă, pe care îl introduce în universul ”Junimea”.
Între anii 1877-1883 locuiește în București unde este redactor, apoi redcator-șef la ziarul Timpul. Sănătatea devine precară, dar această etapă coincide cu marile poeme - Scrisorile, Luceafărul.
Între 1883-1889 starea de sănătate i se înrăutățește, motiv pentru care Eminescu scrie puțin, spre deloc.
Misterul morții lui Eminescu. Erori medicale peste erori medicale
Mihai Eminescu a fost diagnosticat în mod eronat de sifilis și tratat în consecință. Studiile recente atestă faptul că, mercurul, substanța folosită pentru a-l trata de ”sifilis”, i-a adus acestuia sfârșitul prematur.
În realitate, Mihai Eminescu avea probleme de natură pshiatrică. Acesta suferea de sindrom maniaco-depresiv.
”Eminescu se pare din simptomele prezentate de contemporanii lui suferea de sindrom maniaco-depresiv. Experimenta episoade de acest gen. Este o tulburare răvăşitoare, mai ales în condiţiile în care nu erau tratamente eficace şi precise în aceea perioadă şi nici literatură de specialitate atât de bine pusă la punct ca astăzi. De altfel eu nu cred în diagnosticul de sifilis. Nu prea avea bază pentru un asemenea diagnostic”, declară medicul psihiatru Nicolae Vlad, potrivit adevărul.ro.
Ultimii doi ani, în care, practic, a fost otrăvit cu tratamentul cu mercur, i-au fost fatali
”Pe la sfârşitul lui iunie 1883 îi apar tulburările psihice, astfel că e internat în Sanatoriul doctorului Şuţu unde i se pune diagnosticul de manie acută, cum reiese dintr-un buletin medical semnat de respectivul doctor. De altfel, poetul prezintă simptome tipice de manie, boală a psihicului caracterizată printr-o deosebită activare, de ordin afectiv, a tuturor facultăţilor, pe lângă sensibilitate, şi a celei intelectuale şi volitive”, susţine în lucrarea sa Ovidiu Vuia, potrivit aceleiași surse.
Suprasolicitarea intelectuală și emoțională a poetului, din vremea când lucra la ziarul ”Timpul” au condus către această boală. Ajunsese într-o stare în care umbla cu revolver la el în permanență, dorea să-l împuște pe rege, se simțea ameninațat în permanență.
În anul 1887 poetul se refugiază în casa surorii sale Harieta Eminovici, la Botoșani. Este diagnosicat și tratat de sifilis. Frecţii cu mercur.
Urmează doi ani de chinuri, după care ajunge din nou la dr Șuțu, la București. Un alt diagnostic greșit i s-a pus în ultimele sale clipe, și anume, de demență, o acutizare a maniei, dar altceva decât sifilis...
Pe 15 iunie, ora 3 dimineața, anul 1889, Mihai Eminescu moare, în casa de sanatoriul doctorului Șuțu, din București.
E înmormîntat la Bucureşti, în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutorii.
surse: www.istoria.md,a devarul.ro, agerpres.ro.
169 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu! Marele poet, omagiat la Cercul Militar! Opera sa a prins viață într-un spe... Infotrafic 15 ianuarie. Lista drumurilor închise din cauza ninsorilor abundente...
