"Se pare că virusul se înmulţeşte mai bine şi poate fi mai transmisibil, dar noi ne aflăm încă în stadiul în care încercăm să confirmăm această ipoteză. Însă câţiva foarte buni geneticieni din domeniul virusului lucrează la acest aspect", a adăugat Anthony Fauci.
După ieşirea sa din China şi sosirea în Europa, o variantă a noului coronavirus, care suferă în permanenţă mutaţii, la fel ca orice virus, a devenit dominantă şi această versiune europeană este aceea care s-a instalat apoi în Statele Unite. Acea variantă, denumită D614G, este diferită printr-o singură literă din ADN-ul virusului, aflată într-o zonă care controlează vârful particulei prin care pătrunde în celule umane, potrivit Agerpres.
Mutaţiile genetice ale noului coronavirus sunt urmărite în lumea întreagă de către oamenii de ştiinţă, care secvenţiază genomul virusurilor pe care le descoperă şi pe care le publică apoi în cadrul unei baze internaţionale de date, GISAID, care conţine deja peste 30.000 de secvenţe genetice până în prezent.
Autorii noului studiu, cercetători de la universităţile Sheffield şi Duke şi de la Laboratorul Naţional din Los Alamos, au stabilit în aprilie că D614G a devenit de atunci tulpina dominantă şi au afirmat, trăgând totodată un semnal de alarmă, că această mutaţie face virusul să devină "mai transmisibil". Autorii au publicat rezultatele studiului pe un site dedicat articolelor ştiinţifice prezentate online înainte de publicare.
Însă acea afirmaţie a fost criticată, întrucât echipa de cercetători nu a dovedit că mutaţia însăşi este cauza dominaţiei sale; poate că ea a beneficiat de pe urma altor factori sau a hazardului. Oamenii de ştiinţă au realizat apoi cercetări şi experimente suplimentare, mai ales la cererea editorilor revistei Cell.
Pacienţii care aveau această tulpină prezentau mai multe particule virale în organism
Ei au analizat mai întâi date provenind de la 999 de pacienţi britanici spitalizaţi din cauza COVID-19 şi au observat că pacienţii care aveau această variantă prezentau mai multe particule virale în organism, însă fără ca acest aspect să schimbe gravitatea bolii lor - aceasta fiind o veste încurajatoare.
Pe de altă parte, experimente de laborator au arătat că varianta în cauză era de trei-şase ori mai capabilă să infecteze celule umane.
"Pare probabil să fie vorba despre un virus mai apt", a declarat Erica Ollmann Saphire, care a realizat unul dintre aceste experimente, la Institutul La Jolla de Imunologie.
Un experiment in vitro nu poate să reproducă dinamica reală a unei pandemii.
Concluzia cea mai strictă este deci aceasta: dacă noul coronavirus care circulă în prezent în lume este fără îndoială "mai infecţios", atunci el nu este neapărat şi "mai transmisibil" între oameni.
În orice caz, au declarat Nathan Grubaugh, de la Universitatea Yale, şi colegii lui, într-un articol distinct, "această variantă constituie de acum pandemia".
"D614G nu ar trebui să schimbe nimic pentru măsurile noastre de restricţionare, nici să agraveze infectările individuale", a continuat Nathan Grubaugh.
"Noi ajutăm activitatea ştiinţifică în timp real: este o descoperire interesantă, care afectează potenţial milioane de oameni, dar nu îi cunoaştem încă impactul final. Am descoperit acest virus în urmă cu şase luni şi încă vom învăţa multe lucruri despre el în următoarele şase luni", a adăugat acelaşi cercetător.
