"Această testare serologică, o aşteptăm cu toţii, în lumea întreagă", a declarat ministrul francez al Sănătăţii, Olivier Veran.
"Întreaga comunitate internaţională a cercetătorilor se concentrează" pe aceste teste noi, "pentru a le produce pe scară industrială cât mai rapid posibil". Acest lucru ar putea avea nevoie de "câteva zile sau cel mult de câteva săptămâni", a adăugat el.
"Este o miză majoră, mai ales din perspectiva renunţării la izolarea la domiciliu", a insistat ministrul francez, a cărui ţară, Franţa, a impus această măsură la jumătatea lunii martie.
Oamenii vor putea reveni la muncă pe baza testelor serologice
Făcând obiectul unei curse contra cronometru la care participă mai multe companii de biotehnologie, "testele serologice sunt pe cale de a fi dezvoltate" şi "nu sunt încă evaluate", a subliniat însă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Bazate pe o analiză genetică, testele actuale, denumite RT-PCR, permit medicilor să afle dacă un pacient este infectat cu noul coronavirus în momentul realizării lor.
Mai uşor de realizat (o prelevare sangvină este suficientă), testele de serologie nu au acelaşi obiectiv: ele vizează determinarea stării ulterioare, dacă un individ a intrat în contact cu virusul şi, deci, dacă este a priori imunizat.
În acest scop, "ele detectează anticorpii, adică reacţia furnizată de sistemul imunitar" pentru a apăra organismul împotriva virusului, a explicat Andrew Preston, cercetător la Universitatea Bath din Marea Britanie.
Aceşti anticorpi sunt de două tipuri, a adăugat profesorul britanic: "IgM (imunoglobulina M), care sunt produşi într-o primă etapă" şi pot fi detectaţi "la aproximativ o săptămână după infectare", şi IgG (imunoglobulina G), produşi în perioada următoare".
Însă testele de serologie au și dezavantaje
"Dacă le utilizăm prea devreme, înainte de producţia de anticorpi, pacientul ar putea fi în continuare purtător al virusului şi, deci, contagios", a prevenit Michael Skinner, medic la Imperial College London.
Acesta este motivul pentru care guvernele lumii ar putea decide să asocieze cele două tehnici, RT-PCR şi serologia, aşa cum preconizează Maurizio Sanguinetti, specialist în boli infecţioase la Fundaţia Gemelli din Roma.
"Poate că va fi o combinaţie între cele două: un diagnostic (prin RT-PCR) pentru a şti dacă sunteţi în continuare contagioşi şi purtători ai virusului şi un test serologic pentru a şti dacă aveţi anticorpii protectori", a precizat profesorul Blanchecotte.
O altă capcană, şi deloc una dintre cele mai mici, ar fi aceea ca medicii să fie lipsiţi de certitudinea imunităţii ce poate fi dobândită împotriva noului coronavirus.
"Nu putem fi 100% siguri că un test care detectează anticorpi implică faptul că persoana este imunizată", previne profesorul Preston, deşi aşa se întâmplă "în marea majoritate a bolilor infecţioase".
Dintr-o perspectivă mai largă, miza testelor de serologie depăşeşte chestiunea izolării la domiciliu. Ele vor oferi "o imagine mult mai precisă asupra dimensiunii epidemiei în toate ţările", notează OMS.
Această imagine este încă foarte neclară, din două motive: imposibilitatea identificării bolnavilor asimptomatici şi marile diferenţe de calitate dintre testele realizate în fiecare ţară.
Testele serologice vor permite specialiştilor să spună care este proporţia reală din populaţia mondială care a fost infectată şi, deci potenţial imunizată, care este cel mai probabil superioară estimărilor actuale.
Acest lucru îi va ajuta pe medici să calculeze cu o mai mare precizie rata de mortalitate a noului coronavirus, care, în prezent, face doar obiectul unor estimări.
