Urmărește A1 pe DiscoverDincolo de finisaje și de compartimentare, există detalii care pot influența considerabil confortul de zi cu zi și valoarea facturilor la utilități. Izolația, ferestrele, poziționarea apartamentului și sistemul de încălzire sunt doar câteva dintre elementele care merită analizate înainte de semnarea contractului de cumpărare.
Vrei să cumperi un apartament în 2026? Bloc vechi sau bloc nou?
În cadrul seriei „Bloc nou versus bloc vechi”, Ziare.com analizează, alături de specialiști din domeniul construcțiilor și al eficienței energetice, diferențele dintre locuințele vechi și cele noi.
De această dată, Denisa Diaconu, specialist în energie și eficiență energetică și project manager în cadrul think tank-ului Buildings Performance Institute Europe (BPIE), explică ce informații ar trebui să verifice viitorii proprietari pentru a înțelege cât de eficientă energetic este locuința pe care vor să o cumpere.
Certificatul energetic, primul document care trebuie verificat
Potrivit Denisei Diaconu, unul dintre primele lucruri pe care cumpărătorii ar trebui să le solicite este certificatul de performanță energetică. Documentul este obligatoriu în cazul vânzării sau închirierii unei clădiri ori a unei unități imobiliare, însă, în practică, nu este întotdeauna pus în prim-plan în discuțiile dintre proprietari și potențialii cumpărători.
Certificatul oferă informații despre performanța energetică a apartamentului și permite evaluarea consumului estimat de energie. Clasa energetică este un reper important: în sistemul de clasificare de la A la G, clasa A indică performanțe ridicate, în timp ce G corespunde celor mai slabe performanțe.
Un alt indicator de urmărit este consumul de energie, inclusiv energia primară exprimată în kilowați-oră pe metru pătrat anual. Acesta ajută la compararea locuințelor și oferă indicii despre resursele necesare pentru încălzire, răcire și funcționare.
Evaluarea energetică ține cont de mai multe caracteristici, printre care izolația, punțile termice, instalațiile de încălzire și răcire, ventilarea, orientarea clădirii și protecția împotriva radiației solare. Este important, însă, ca documentul să fie interpretat în funcție de metodologia aplicată la momentul emiterii.
Cadrul legislativ din România este reglementat prin Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, iar metodologia de calcul a fost aprobată prin Ordinul nr. 157/2007 și actualizată ulterior.
Deși proprietarul nu este obligat să pună la dispoziția cumpărătorului facturile la utilități, certificatul energetic trebuie să fie disponibil. Acesta poate conține și informații despre utilizarea unor tehnologii precum panourile solare sau pompele de căldură.
De ce poate avea un bloc nou un consum mai mic
Clădirile construite în ultimii ani ar trebui, în general, să respecte cerințe de eficiență energetică mai stricte decât cele ridicate cu decenii în urmă. Totuși, anul construcției nu este suficient pentru a stabili cât de performantă este o locuință.
Denisa Diaconu atrage atenția că, în mod normal, imobilele construite după aderarea României la Uniunea Europeană, în special începând din 2008-2009, ar trebui să respecte standarde mai ridicate decât cele aplicate anterior. Diferențele reale depind însă de proiectare, de calitatea execuției și de caracteristicile fiecărei clădiri.
Un reper important îl reprezintă standardul nZEB, care vizează clădirile cu un consum de energie aproape egal cu zero. În România, cerințele aferente acestui standard se aplică în funcție de data autorizației de construire, nu doar de anul în care a fost finalizat imobilul. Pentru clădirile noi, legislația prevede și acoperirea unei părți din consum prin surse regenerabile.
La nivel european, Directiva (UE) 2024/1275 stabilește trecerea treptată către clădiri cu emisii zero, cu obiective care vizează clădirile noi deținute de organisme publice din 2028 și toate clădirile noi din 2030.
În acest context, un apartament nou, bine proiectat și executat, poate necesita mai puțină energie pentru încălzire iarna și pentru răcire vara. Acest lucru se poate traduce în cheltuieli mai mici pentru proprietari.
Izolația, ferestrele și orientarea pot schimba costurile
Certificatul energetic nu este singurul element care merită analizat. Înainte de achiziție, cumpărătorii ar trebui să se intereseze și de grosimea și calitatea izolației, de tipul ferestrelor și de modul în care este amplasată clădirea.
Orientarea spre sud, de exemplu, poate permite folosirea căldurii solare în sezonul rece, reducând într-o anumită măsură necesarul de încălzire. În schimb, protecția solară devine importantă vara, când temperaturile ridicate pot crește consumul pentru răcire.
Specialista BPIE subliniază că performanța energetică trebuie luată în calcul încă din faza de proiectare. Există clădiri vechi care au fost concepute cu soluții funcționale și avantajoase, în timp ce unele imobile mai noi pot avea neajunsuri legate de ventilație sau de organizarea spațiilor comune.
Dacă există documente tehnice despre lucrările de reabilitare, cumpărătorii pot verifica ce materiale au fost folosite și ce intervenții s-au făcut asupra anvelopei clădirii. Aceste informații sunt utile mai ales în cazul blocurilor vechi care au fost izolate ulterior.
Ce sistem de încălzire este mai avantajos pe termen lung
O altă întrebare importantă privește sursa de încălzire. Locuința poate fi racordată la sistemul centralizat, poate avea centrală individuală sau poate beneficia de soluții precum pompele de căldură.
Potrivit Denisei Diaconu, pompele de căldură se numără printre opțiunile eficiente energetic și pot fi luate în calcul inclusiv pentru ansambluri rezidențiale, dacă sunt prevăzute încă din etapa de proiectare. Totuși, costul energiei electrice în raport cu cel al gazului poate influența competitivitatea acestei soluții în România.
În cazul blocurilor vechi, schimbarea sistemului de încălzire este mai dificilă și presupune soluții coordonate, nu doar intervenții individuale ale proprietarilor. De asemenea, eficiența sistemului centralizat depinde de investițiile și de modernizarea infrastructurii locale.
Experta amintește că există diferențe între orașe: în București, problemele sistemului de termoficare continuă să afecteze numeroși locuitori, în timp ce Oradea este un exemplu de modernizare a încălzirii centralizate și de valorificare a resurselor locale.
Ce blocuri sunt mai sigure în caz de cutremur: cele construite înainte de 1977, după 1977 sau cele noi? Ce trebuie să șt...
