București. Cum s-a născut pe hartă și de ce ar putea ”muri”
Bucuresti aniverseaza 559 de ani de la atestarea documentara. Bucuresti aniverseaza Zilele Bucurestiului. Cum s-a nascut Bucuresti pe harta si de ce ar putea muri.
Publicat: Marti, 18 Septembrie 2018, 11:16 | Actualizat: Duminica, 28 Octombrie 2018, 11:17Pe 20 septembrie se împlinesc 559 de ani de la atestatea documentară (1459) și 359 de ani de când Bucureştiul a devenit capitala Ţării Româneşti (1659). Despre cum a luat naștere orașul București, subiectul rămâne prins între legendă și adevăr: legenda ciobanului Bucur și adevărul istoric. Cert este că, în cele peste cinci secole de când este ”pe hartă”, orașul București, capitala României, s-a dezvoltat considerabil: are 2,1 milioane de locuitori şi a devenit al zecelea oraş ca populaţie din Uniunea Europeană. Mari pericole însă îi ”amenință existența”: haosul arhitectonic, dar și faptul că orașul se află în topul european al problemelor legate de riscul seismic.
București 559. Cum s-a născut pe ”hartă”
Pe 20 septembrie se împlinesc 559 de când București a fost atestat documentar. Despre ”Facerea” lui circulă mai multe versiuni. În Legenda Bucureștiului se spune că orașul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșitul secolului al XIV-lea.
Cercetările specialiștilor însă arată versiuni ce datează din epoci înaintate. Pe malurile Dâmboviței și ale Colentinei este atestată cultura paleolitică și neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunități în zonele Dudești, Lacul Tei și Bucureștii Noi de astăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului și până în anul 100 î. Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul Tei, Pantelimon, Dealul Mihai Vodă, Popești-Leordeni și Popești-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuințe după retragerea aureliană din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III–XIII, până în Evul Mediu.
Potrivit wikipedia.ro, București este atestat documentar la 20 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, prin care se întărește o moșie unor boieri. Cetatea Dâmboviței, cum mai apare în primii ani orașul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de la Târgșor la Giurgiu, în ultima așezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureștiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reședință domnească.
În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, București devine capitala Țării Românești, din ordin turcesc, pentru a avea o capitală în zona de câmpie și aproape de Dunăre, mai ușor de controlat în comparație cu Târgoviște. Iar în 1859, Bucureştiul devine capitala României.
București 559. Legenda lui Bucur și Biserica Bucur
Cu toții am auzit povestea de căptătâi a orașului. Legenda spune că Bucureştiul a fost întemeiat cu multe secole în urmă de un cioban pe nume Bucur, care plecase cu gândul să îşi ducă turma la Dunăre, dar a rămas lângă apele Dâmboviţei.
Legenda spune că niște răufăcători au răpit-o pe fiica baciului, pe nume Anca. Devastat de pierderea ei, Ciobanul Bucur a plecat în căutarea fiicei sale, împreună cu alţi doi ciobani. După zile şi nopţi călare, cei trei i-au ajuns pe tătari din urmă, aproape de apele îngheţate ale Nistrului. Răpitorii s-au înecat, în încercarea disperată de a traversa albia, iar Anca s-a salvat, pentru că ştia să înoate.
”S-au întors, toţi patru la stâna de pe malul Dâmboviţei. Aici, pe un dâmb, şi-au clădit o casă mare şi au împrejmuit-o cu gard înalt din butuci groşi, ca un adevărat zid de cetate. Apoi, când Anca s-a măritat şi a avut copii, deci familia baciului Bucur a sporit, au construit o bisericuţă, Biserica lui Bucur. În jurul casei lui Bucur, după sute şi sute de ani, s-a format un oraş, căruia oamenii i-au zis Bucureşti, iar azi este frumoasa capitală a României, scrie Dumitru Almaş în povestea întemeierii Bucureştiului”, citat de adevărul.ro.
Biserica Bucur din București
Considerată cea mai veche biserică din București, Biserica Bucur Ciobanul este închinată azi Sfinților Atanasie și Chiril ai Alexandriei. Aceasta se află în sectorul 4 al Capitalei și a fost resfințită recent, în vara lui 2018. Este un punct de reper major pentru cum s-a născut orașul București.
București 559. Cum ”a mai murit” Capitala și cum ar mai putea ”muri”
Fără doar și poate un oraș trăiește, în principal, prin locuitorii săi. Bucureștiul a încasat de-a lungul timpului lovituri grele prin dezastre care au transformat oraşul în ruine şi în urma cărora zeci de mii de oameni nevinovaţi şi-au găsit sfârşitul: ciuma, incendii, cutremure, toate au făcut ca Bucureștiul ”să moară” câte puțin, odată cu fiecare dezastru.
Unul dintre cele şapte mari dezastre din Capitală a avut loc între anii 1812 şi 1813. Epidemia de Ciumă care a izbucnit între anii 1812 -1813 (cunoscută și sub numele de epidemia lui Caragea) a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea și a decimat, în următoarele luni, jumătate din locuitorii din Bucureşti. 300 de oameni pe zi au fost șterși de pe hartă.
În 1847, chiar în ziua de Paşte, București a dat de o altă nenorocire, după ce un tânăr a tras cu pistolul înspre o grămadă de fân și a cauzat cel mai dezastruos incendiu produs în vremurile moderne în Bucureşti. Flăcările au ucis atunci 15 oameni, alte zeci au suferit arsuri, iar aproape 2.000 de clădiri (locuinţe, prăvălii, hanuri, biserici) au fost făcute scrum.
Printre catastrofele orașului București se numără și o inundație majoră când zăpada care s-a topit brusc, în 1865, a provocat pagume imense Capitalei. „Între 13 şi 20 martie, tot cursul Dâmboviţei de la Grozăveşti până la Vitan a fost acoperit de un strat de apă, care în unele părţi atingea trei metri înălţime", nota istoricul George Potra. Numărul celor rămaşi fără case şi „sub biciul foamei" a fost atât de mare, încât domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la presiunea poporului, decide să înceapă canalizarea Dâmboviţei.
De departe însă, orașul București ”a murit” în timpul celor două cutremure majore: cel din 1940 și cel din 1977.
Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, produs la ora 3:39 dimineața, pe data de 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de circa 133 km. Faza critică a durat în jur de trei minute. A fost primul mare cutremur din România contemporană, având o durată de 45 de secunde. Efectele lui au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morți și 4.000 de răniți, dar lista poate fi mai lungă.
1940 - 2016: peste șapte decenii de cutremure în România. 1000 de morți în 1940, alți 1570 în '77
Cutremurul din 1977 a fost un puternic seism care s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde, 1.570, din care 1.391 numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.
București 559. ”Micul Paris” cu cel mai ridicat grad de seimicitate din UE
„Sunt peste 2.600 de monmente istorice în Bucureşti. Numai în Centrul Vechi sunt aproape 1.500 de monumente istorice. Dacă noi vom avea mâine un cutremur de până în 7 grade Richter, Bucureştiul riscă să piardă aproape 10% din patrimoniul său istoric. Este o cifră mai mult decât îngrijorătoare. Lucrurile sunt complicate la nivelul administraţiei şi a autorităţilor. Institutul de Patrimoniu nu are atribuţii în acest sens. Până în momentul de faţă, Direcţia de Cultură a Bucureştiului nu are nicio fişă a vreunui monunet istoric, unde se trece proprietarul, starea de conservarea a clădirii şi alte informaţii”, precizează specialiștii.
În plus „sunt peste 2.600 de monmente istorice în Bucureşti. Numai în Centrul Vechi sunt aproape 1.500 de monumente istorice. Dacă noi vom avea mâine un cutremur de până în 7 grade Richter, Bucureştiul riscă să piardă aproape 10% din patrimoniul său istoric. Este o cifră mai mult decât îngrijorătoare“, cred aceștia.
București este Capitala cu cel mai ridicat grad de seismicitate din Europa, dar și prima care are o hartă seismică. Iată, mai jos, lista cu imobilele aflate sub ”bulină roșie”.
În consecință, Primăria Municipiului București a actualizat pe 30 octombrie a.c. lista imobilelor cu risc seismic din Capitală. Conform noilor date, 374 de imobile prezintă risc seismic extrem de ridicat, dintre acestea 189 fiind catalogate drept "pericol public", iar încă 2.100 de imobile se încadrează în clase cu grade mai mici de risc, având nevoie de consolidare. Dintre acestea, doar 28 de clădiri au fost consolidate. Vezi aici lista cu cu imobilele cu grad ridicat seismic.
Specialiștii avertizează că, dacă un nou cutremur major ar veni, Capitala ar suferi pagube istorice.
Un alt motiv la fel de actual care face ca Bucureștiul ”să moară” tot mai mult este... haosul arhitectonic la care asistăm. Blocuri înalte au fost ridicate în cartierele de vile. Construcţii noi au răsărit lângă cele istorice, iar culori alese, la întâmplare, îmbracă faţa dezordonată a oraşului.
20 septembrie 2018, București împlinește 559 de ani. La multi ani, Bucuresti
De la origini și până în prezent, orașul București, capitala României, s-a dezvoltat considerabil: are 2,1 milioane de locuitori şi a devenit al zecelea oraş ca populaţie din Uniunea Europeană.
În Anul Centenarului, peste două milioane de oameni trăiesc într-un haos arhitectural, care nu doar că arată urât, dar şi îmbolnăveşte și chiar poate ucide. Construcții de blocuri fără autorizație, efectuate de unii dintre dezvoltatori, gradul ridicat de poluare și lipsa spațiilor verzi au făcut din Micul Paris o Capitala pestriţă și tot mai nesigură. Una în care mirajul Bucureștilor de altădată ”moare” încet, dar sigur!
surse: historia.ro, wikipedia, adevarul.ro