Nicio etapă din viața de mamă nu aduce atâtea întrebări precum primele luni ale copilului, iar somnul este, de departe, unul dintre cele mai discutate subiecte. Cât trebuie să doarmă un nou-născut? De ce se trezește atât de des? Cum creezi o rutină care să îi ofere liniște și siguranță? Acest ghid îți răspunde la toate aceste întrebări.
Somnul este vital pentru dezvoltarea armonioasă a bebelușului, pentru că în timpul odihnei creierul său procesează informațiile primite, sistemul nervos se maturizează, iar corpul secretă hormonul de creștere. Potrivit American Academy of Pediatrics, nou-născuții dorm, în medie, între 14 și 17 ore pe zi, însă aceste ore sunt fragmentate în reprize scurte, ceea ce poate fi epuizant pentru părinți.
Dacă adăugăm și faptul că fiecare copil are propriul ritm biologic, ajungem să înțelegem de ce somnul este un subiect atât de complex și uneori dificil de gestionat. În acest ghid complet, vei descoperi tot ce trebuie să știi despre somnul nou-născutului: de la orele de somn recomandate, până la tehnici de liniștire și reguli de siguranță validate de specialiști.
Câte ore trebuie să doarmă un nou-născut
În primele săptămâni de viață, somnul bebelușului este împărțit în reprize de 2-4 ore, pentru că nevoia de hrană este foarte frecventă. Conform National Sleep Foundation:
- nou-născuții între 0 și 3 luni dorm 14–17 ore/zi;
- bebelușii între 4 și 11 luni dorm 12–15 ore/zi.
Trebuie să știi că aceste ore includ atât somnul din timpul nopții, cât și cel din timpul zilei. Fiecare copil este diferit, iar unii dorm mai mult, alții mai puțin, dar atât timp cât bebelușul este liniștit, se hrănește bine și crește conform graficelor, variațiile sunt normale.
Etapele somnului la nou-născuți
Somnul bebelușilor nu seamănă cu cel al adulților. La naștere, ciclurile de somn sunt mai scurte și includ două faze principale:
- somn activ (REM): bebelușul mișcă ochii, poate tresări sau face grimase;
- somn liniștit (non-REM): respirația este regulată, corpul relaxat.
Studiile arată că până la 50% din timpul de somn al unui nou-născut este petrecut în faza REM, esențială pentru dezvoltarea creierului. Pe măsură ce copilul crește, proporția de somn liniștit crește, iar somnul devine mai stabil și mai lung.
Cum ar putea arăta programul de somn al unui nou-născut
Chiar dacă fiecare copil are propriul ritm, specialiștii oferă câteva repere orientative care te pot ajuta să îți faci o imagine despre cum ar putea arăta o zi tipică din viața unui nou-născut. În primele săptămâni, somnul este împărțit în mai multe reprize scurte, atât ziua, cât și noaptea, iar acest tipar reflectă nevoia frecventă de hrănire și faptul că micuțul nu își poate regla încă singur ciclurile circadiene.
Astfel, un program ipotetic pentru un bebeluș de câteva săptămâni ar putea arăta în felul următor:
- 06:00 – trezire, schimbat scutecul și hrănire
- 07:30 – somnul de dimineață
- 09:00 – trezire, schimbat scutecul și hrănire
- 10:00 – al doilea somn de dimineață
- 12:00 – trezire, schimbat scutecul și hrănire
- 13:00 – somnul de după-amiază
- 15:00 – trezire, schimbat scutecul și hrănire
- 16:00 – al doilea somn de după-amiază
- 18:00 – trezire, schimbat scutecul și hrănire
- 18:30 – culcare pentru noapte
- 21:00 – trezire, schimbat scutecul și hrănire
- 21:30 – înapoi la somn
- 00:00 – trezire, schimbat scutecul și hrănire
- 00:30 – înapoi la somn
- 02:00 – trezire, schimbat scutecul și hrănire
- 02:30 – înapoi la somn
- 04:30 – trezire, schimbat scutecul și hrănire
- 05:00 – înapoi la somn
Acest tip de program ilustrează foarte bine faptul că nou-născuții nu dorm perioade lungi și neîntrerupte, ci se odihnesc în reprize scurte, intercalate cu hrăniri și schimbări de scutec. Pe măsură ce copilul crește, în jurul vârstei de 2–3 luni, vei observa că somnul de noapte devine treptat mai lung, iar cel din timpul zilei mai scurt și mai bine delimitat. Studiile publicate în Sleep Medicine arată că, începând de la 3 luni, mulți bebeluși reușesc să doarmă o repriză continuă de 5–6 ore noaptea, ceea ce aduce un plus de odihnă și pentru părinți.
CITEȘTE ȘI: 6 greșeli frecvente care pot determina copilul să se trezească noaptea
Este important să privești acest program ca pe un reper general, nu ca pe o regulă strictă, pentru că fiecare bebeluș are particularități proprii. Uneori va dormi mai mult, alteori mai puțin, iar tu vei învăța treptat să îi recunoști semnele de oboseală și să îi creezi o rutină care să se plieze pe nevoile lui reale.
De ce se trezește atât de des un nou-născut
Trezirile frecvente sunt absolut normale și au o explicație biologică. Stomacul copilului este mic, iar el are nevoie de hrăniri dese, inclusiv noaptea. În plus, fazele scurte de somn și trecerile rapide între REM și non-REM fac ca bebelușul să se trezească mai ușor. Conform Harvard Medical School, acest tipar de somn este un mecanism de protecție: trezirile regulate reduc riscul de apnee și de sindrom al morții subite la sugari (SIDS).
Semnele oboselii la nou-născuți
De multe ori, bebelușii nu adorm pentru că părinții nu recunosc semnele timpurii ale oboselii. Printre acestea se numără:
- frecarea ochilor,
- căscatul repetat,
- pierderea interesului pentru stimulii din jur
- agitația crescută.
Specialiștii recomandă să nu aștepți până când copilul devine foarte agitat, pentru că atunci adormirea este mai dificilă.
Cum creezi o rutină de somn eficientă
Rutina este cheia pentru un somn mai liniștit. Începând de la câteva săptămâni, poți introduce obiceiuri care îi semnalează copilului că urmează ora de culcare. Printre cele mai recomandate:
- o baie călduță urmată de un masaj blând;
- lumină difuză și o atmosferă liniștită;
- cântece de leagăn sau zgomot alb;
- hrănirea înainte de culcare.
Un studiu publicat în Sleep Health Journal a arătat că bebelușii cu rutină consecventă adorm cu 30% mai repede și se trezesc mai rar pe timpul nopții.
Tot ce trebuie să știi despre siguranța somnului
Siguranța în timpul somnului este esențială, pentru că riscul de sindrom al morții subite la sugari este cel mai ridicat în primele 6 luni. Iată ce recomandă specialiștii de la American Academy of Pediatrics:
- bebelușul trebuie culcat pe spate, nu pe burtă;
- salteaua să fie fermă, fără perne, pături sau jucării moi;
- pătuțul să fie în camera părinților, dar copilul să nu doarmă în același pat;
- evitarea supraîncălzirii prin haine groase sau temperatură ridicată.
Aceste reguli simple reduc semnificativ riscul SIDS și creează un mediu sigur pentru somnul copilului.
Probleme frecvente legate de somn
Colicii, de exemplu, se manifestă prin episoade de plâns prelungit, mai ales seara, și pot perturba somnul. Conform unui studiu publicat în Journal of Pediatrics, între 10 și 40% dintre bebeluși se confruntă cu colici în primele luni de viață.
Refluxul gastroesofagian este o altă cauză comună a trezirilor frecvente și a disconfortului în timpul somnului. De asemenea, erupțiile cutanate sau iritațiile cauzate de scutec pot face copilul neliniștit și pot împiedica odihna adecvată.
În astfel de situații este indicat să discuți cu pediatrul pentru a exclude eventuale cauze medicale și pentru a găsi soluții potrivite care să asigure un somn mai liniștit atât pentru copil, cât și pentru tine.
Rolul alăptării și al contactului fizic
Alăptarea este strâns legată de somn. Laptele matern conține triptofan, un aminoacid care stimulează producția de serotonină și melatonină, hormoni implicați în reglarea somnului. De asemenea, contactul piele pe piele are un efect calmant puternic, scade nivelul de cortizol și ajută copilul să adoarmă mai repede.
Un studiu publicat în Nutrients Journal în 2019 a arătat că bebelușii alăptați au un ritm circadian mai bine reglat decât cei hrăniți exclusiv cu formulă, ceea ce explică trezirile mai rare pe timpul nopții după primele luni.
CITEȘTE ȘI: Cinci lucruri pe care proaspeții părinți trebuie să le știe despre somnul bebelușului
Când să îți faci griji
De cele mai multe ori, somnul agitat al nou-născutului este normal, însă există situații în care este recomandat să ceri sfatul medicului:
- dacă bebelușul doarme mult mai puțin decât intervalele normale și este mereu agitat;
- dacă somnul este însoțit de pauze respiratorii vizibile;
- dacă apar transpirații excesive, cianoze (colorația albăstruie a pielii) sau dificultăți de hrănire.
