Urmărește A1 pe DiscoverÎntr-o postare pe Facebook, Carmen Brumă a vorbit despre soiurile de struguri pe care preferă să le consume toamna, despre proprietățile acestui fruct, dar și despre conținutul de zahăr. Nutriționista a accentuat că strugurii conțin în cantități mici resveratrol, cunoscut pentru proprietățile sale antioxidante.
Printre soiurile preferate de struguri ale lui Carmen Brumă se numără Ceasla și Hamburg, Pentru Ceasla, perioada de recoltare este în general septembrie-octombrie, în timp ce Muscat Hamburg se coace în principal în septembrie, recoltarea putând fi prelungită până în octombrie, în funcție de condiții.
Contează ce struguri alegem? Carmen Brumă a vorbit despre diferențe dintre soiurile de struguri, precizând că cei roșii și negri conțin antocianine, pigmenți care se găsesc în special în pielița soiurilor colorate și care contribuie la culoarea acestora. Antocianinele sunt cunoscute pentru proprietățile antioxidante și sunt intens studiate pentru rolul lor potențial în susținerea sănătății cardiovasculare și în reducerea stresului oxidativ și a inflamației, potrivit pubmed.ncbi.
Cercetările arată că strugurii sunt bogați în mai multe categorii de polifenoli, printre care antocianine, flavanoli, flavonoli și stilbene.
De ce Carmen Brumă preferă strugurii Hamburg și Ceasla
Hamburg, cunoscut și sub denumirea de Muscat de Hamburg, este un soi de masă cu boabe de culoare neagră sau negru-violacee, aromate și dulci. Din punct de vedere nutrițional, culoarea strugurilor este relevantă deoarece antocianinele sunt concentrate în special în pielița soiurilor roșii și negre. În literatura de specialitate, Muscat Hamburg este menționat printre soiurile în care au fost identificate antocianine precum derivați ai malvidinei, petunidinei și peonidinei, potrivit pmc.ncbi.
Compoziția strugurilor nu este însă identică de la un soi la altul. Cantitatea și tipul polifenolilor pot varia în funcție de soi, climă, sol, gradul de maturare și condițiile de cultivare. Printre acești compuși se află și resveratrolul, un stilben prezent în struguri și mai ales în pieliță.
Strugurii Ceasla au, în general, boabe de culoare deschisă, cu gust plăcut și dulce, fiind consumați în special ca atare.
Citește și: Cum se păstrează strugurii pentru a rezista mai mult. Rămân proaspeți zile bune la rând
De ce Carmen Brumă recomandă să mâncăm strugurii cu pieliță
Unul dintre aspectele importante transmise de Carmen Brumă este că strugurii ar trebui consumați cu tot cu pieliță, nu transformați doar în suc. Nutriționista a spus că resveratrolul se găsește în special în coajă și că acesta este unul dintre motivele pentru care nu este indicat să fie îndepărtată.
Din punct de vedere științific, recomandarea are o bază: o parte importantă a compușilor fenolici din struguri se află în părțile solide ale fructului, în special în pieliță și semințe. Antocianinele sunt concentrate în coaja strugurilor colorați, în timp ce semințele sunt bogate în alți compuși fenolici, conform pmc.ncbi.
Resveratrolul este un polifenol din categoria stilbenelor și este prezent în cantități variabile în struguri. Studiile arată că acesta se găsește în principal în pieliță, unde concentrațiile raportate pentru strugurii proaspeți pot varia aproximativ între 50 și 100 de micrograme pe gram.
Cât zahăr au, de fapt, strugurii
Un alt aspect asupra căruia Carmen Brumă atrage atenția este cantitatea de zaharuri din struguri. Deși sunt un fruct și pot face parte dintr-o alimentație echilibrată, strugurii se consumă foarte ușor în cantități mari, tocmai pentru că sunt dulci și au boabe mici.
În postarea sa de pe Facebook, Carmen Brumă a calculat pentru o porție de aproximativ 300 de grame circa 200-207 kcal, 52-54 de grame de carbohidrați, dintre care aproximativ 45-46 de grame de zaharuri, și 2,6-2,7 grame de fibre. Astfel, pentru cei care urmăresc aportul de carbohidrați sau aportul caloric, dimensiunea porției rămâne un detaliu important.
Când apare termenul „dextroză” în informațiile nutriționale, acesta nu înseamnă că strugurilor li s-a adăugat zahăr. Dextroza este glucoză, unul dintre zaharurile care se găsesc în mod natural în fructe, alături de fructoză.
De altfel, Carmen Brumă vorbea și despre cantitate, recomandând ca porția să fie moderată, mai ales în cazul persoanelor preocupate de greutate. Într-o declarație mai veche, ea sugera o cantitate aproximativ cât un pumn, adică un ciorchine de dimensiune moderată.
Cât resveratrol obținem din struguri
Când vine vorba despre resveratrol, Carmen Brumă a prezentat și un calcul care poate părea surprinzător la prima vedere. Partenera lui Mircea Badea a explicat că, folosind una dintre concentrațiile ridicate raportate pentru strugurii proaspeți, ar fi necesare aproximativ 55-60 de kilograme de struguri pentru a ajunge la 100 mg de resveratrol.
Cifra trebuie privită însă ca un exemplu de calcul, nu ca o recomandare alimentară. Concentrația de resveratrol diferă foarte mult în funcție de soi, partea fructului analizată și condițiile de cultivare.
Literatura de specialitate arată că resveratrolul este concentrat în special în pieliță, iar valorile raportate pentru coaja strugurilor proaspeți se situează în jurul intervalului de 50-100 µg/g în unele analize.
Prin urmare, ideea accentuată de Carmen Brumă nu este ca strugurii să fie consumați pentru a obține o anumită „doză” de resveratrol.
Strugurii rămân un fruct, iar beneficiul lor alimentar vine din ansamblul de nutrienți și compuși pe care îi conțin, nu din urmărirea unei cantități precise de resveratrol. Iar dacă sunt consumați întregi, cu pieliță, se păstrează și compușii care se găsesc în această parte a fructului.
Citește și: Gem de struguri negri, fără zahăr. O rețetă sănătoasă de toamnă
Alimente pe care este bine să le ai în casă în cazul unei situații de urgență. Rezistă mult și sunt sățioase...
