Urmărește A1 pe DiscoverTinitusul reprezintă perceperea unui sunet fără să existe o sursă externă. Cel mai frecvent este descris ca un țiuit, dar unele persoane pot auzi bâzâit, zumzet, șuierat sau alte sunete. Potrivit National Institute on Deafness and Other Communication Disorders (NIDCD), tinitusul afectează aproximativ 10-25% dintre adulți, notează nidcd.nih.gov.
Legătura mai puțin cunoscută dintre histamină și urechea internă
O cercetare publicată în anul 2023 în revista științifică „Brain Sciences” a analizat ceea ce se știe despre histamină și receptorii pentru histamină din urechea internă. Cercetătorii au analizat literatura științifică disponibilă între 2000 și 2023, potrivit mdpi.com și pubmed.ncbi.nlm.nih.gov.
Ei au identificat toate cele patru tipuri de receptori pentru histamină - H1, H2, H3 și H4 - în urechea internă a mamiferelor. Descoperirea arată că histamina poate avea un rol în procesele care țin de auz și echilibru, potrivit ncbi.nlm.nih.gov.
Histamina nu este implicată doar în reacțiile alergice. Este o amină biogenă cu mai multe funcții în organism și acționează inclusiv ca neurotransmițător în sistemul nervos. Efectele sale diferă în funcție de tipul receptorilor asupra cărora acționează, mai notează sursa citată mai sus.
Cercetările analizate indică inclusiv faptul că histamina poate modifica permeabilitatea vasculară la nivelul urechii interne, prin intermediul receptorilor H1 aflați pe celulele endoteliale ale vaselor de sânge.
Există și indicii clinice privind implicarea histaminei și a receptorilor săi în boala Meniere, o afecțiune a urechii interne care poate provoca vertij, pierderea auzului, senzația de presiune în ureche și tinitus. Mecanismul exact prin care histamina ar interveni nu este, însă, pe deplin elucidat, potrivit ncbi.nlm.nih.gov și nidcd.nih.gov.
Care ar putea fi cauza țiuitului în ureche
Tinitusul poate avea numeroase alte cauze sau factori asociați. NIDCD menționează expunerea la zgomote puternice, pierderea auzului, anumite medicamente, acumularea de ceară sau infecțiile urechii și traumatismele capului sau gâtului. Mai rar, poate fi asociat cu boala Meniere, probleme ale articulației temporo-mandibulare, anumite probleme vasculare sau alte afecțiuni.
Expunerea la zgomote puternice este una dintre asocierile bine cunoscute. NIDCD precizează că zgomotul poate provoca atât pierderea auzului, cât și tinitus, temporar sau persistent.
Deși senzația pare să provină din ureche, una dintre teoriile importante este că tinitusul apare atunci când modificările produse la nivelul urechii interne schimbă semnalele transmise către zonele creierului responsabile de procesarea sunetelor. Cercetările sugerează că sunt implicate și circuite neuronale complexe, conform sursei citate mai sus.
Un țiuit nou, persistent sau asociat cu modificări ale auzului merită evaluat medical. NIDCD recomandă evaluarea inițială pentru identificarea unor cauze precum ceara sau infecția și, dacă este necesar, consult ORL și evaluarea auzului. O pierdere bruscă a auzului, mai ales la o singură ureche și însoțită de tinitus, este considerată o urgență medicală.
Așadar, există o legătură biologică reală între histamină și structurile urechii interne, iar receptorii pentru histamină sunt studiați pentru posibilul lor rol în auz și echilibru. În acest moment, însă, cercetările nu permit concluzia că histamina este cauza tinitusului și nici că eliminarea alimentelor bogate în histamină reprezintă un tratament dovedit pentru țiuitul urechilor.
Citește și: De ce întârzie menstruația dacă testul de sarcină este negativ?
