Urmărește A1 pe DiscoverEste unul dintre cele mai ridicate procente din ultimul deceniu și marchează o apropiere îngrijorătoare de pragul de 60% din PIB stabilit prin regulile europene.
Această creștere vine după ce, în iunie, datoria se situa la 57,3% din PIB, conform datelor INS citate de Agerpres. Evoluția indică o presiune tot mai mare pe finanțele publice, în contextul în care împrumuturile efectuate de stat pentru a acoperi deficitul bugetar și cheltuielile în creștere continuă să se acumuleze.
Ce tipuri de datorii au crescut cel mai mult
În iulie 2025, datoria pe termen mediu și lung a urcat semnificativ, ajungând la 1.004,9 miliarde de lei, față de 975,2 miliarde de lei în iunie. Este componenta care cântărește cel mai greu în structura datoriei publice și reflectă angajamentele de finanțare pe perioade îndelungate, asumate de guvern pe piețele interne și externe.
Datoria pe termen scurt a înregistrat și ea un avans, de la 64,62 miliarde de lei la 65,19 miliarde de lei.
Cea mai mare parte a datoriei statului este reprezentată de titlurile de stat, care au ajuns la 884 miliarde de lei. Împrumuturile directe însumează aproximativ 166,6 miliarde de lei, potrivit digi24.ro.
Structura valutară a datoriei
Statul român se împrumută atât în lei, cât și în monedă străină. În iulie, situația arăta astfel:
- 489,7 miliarde lei – datorie în moneda națională
- 465,49 miliarde lei (echivalent) – datorie în euro
- 112,96 miliarde lei (echivalent) – datorie în dolari americani
Dependenta ridicată de finanțarea în valută sporește vulnerabilitatea în fața fluctuațiilor cursului de schimb.
Datoria administrației publice centrale și locale
Administrația publică centrală concentrează aproape întreaga datorie guvernamentală. În iulie, aceasta a urcat la 1.046 miliarde de lei, de la 1.015,85 miliarde lei în iunie. Din total, 980,8 miliarde de lei reprezintă datorii pe termen mediu și lung.
Citește și: Ce amenzi pot primi șoferii dacă nu-și echipează corespunzător mașinile în această iarnă. Ce trebuie să facă
- Datoria contractată în lei: 470,48 miliarde lei
- Datoria contractată în euro: 460,58 miliarde lei (echivalent)
Datoria administrației publice locale a crescut ușor, ajungând la 24,175 miliarde de lei, aproape integral datorie pe termen mediu și lung.
Datoria internă și externă: schimbări relevante
Un aspect important în evoluția recentă este creșterea semnificativă a datoriei externe, care a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei. Aceasta reprezintă 30,1% din PIB, în urcare față de 28,5% în iunie.
Detalii:
- Datoria externă a administrației publice centrale: 542,3 miliarde lei
- Datoria externă a administrațiilor locale: 4,76 miliarde lei
Datoria internă a ajuns la 523,1 miliarde de lei, reprezentând 28,8% din PIB, un nivel similar cu cel din luna anterioară.
Citește și: Arderea frunzelor, considerată o infracțiune! Amenzi de până la 70.000 de lei, avertizează Garda de Mediu
Ce reprezintă această creștere
Ascensiunea datoriei publice reflectă tensiunile persistente asupra bugetului național, generate de:
- Deficitele bugetare mari, aflate de ani buni peste limitele UE
- Cheltuielile publice în creștere, în special cele cu salariile și pensiile
- Necesitatea refinanțării datoriilor scadente
- Volatilitatea piețelor, care obligă statul să se împrumute în condiții mai puțin avantajoase
Apropierea de pragul de 60% din PIB – criteriu prevăzut în Tratatul de la Maastricht – aduce riscul intensificării presiunii din partea instituțiilor europene pentru măsuri de consolidare fiscală. În același timp, costurile de finanțare ar putea crește, dacă investitorii vor percepe România drept un debitor cu risc mai ridicat.
Creșterea datoriei publice în iulie 2025 confirmă tendința accentuată de deteriorare a echilibrelor bugetare. Statul român se împrumută tot mai mult și tot mai scump, iar dependența de resurse externe atinge maxime istorice. În absența unor măsuri ferme de disciplină fiscală, povara datoriei riscă să se amplifice, cu efecte pe termen lung asupra economiei, investițiilor și nivelului de trai.
