Doi antreprenori români au reînviat un BRAND românesc din Epoca de Aur. Înainte de Revoluţie, niciunui împătimit al sporturilor de iarnă nu-i lipsea

• MAREA PREMIERĂ Te Cunosc de Undeva! Vezi ce surprize ți-am pregătit AZI de la ora 20:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Chefi la cuțite, sezonul 15 - din 10 martie, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

O firmă din Cehia a reînviat un brand românesc din Epoca de Aur. Niciunui român iubitor de munte nu-i lipsea, înainte de Revoluție. Mai exact, este vorba despre doi tineri antreprenori, care încearcă să readucă în memoria consumatorului un produs emblematic din judeţul Mureş: schiurile Reghin.

Când spui Reghin, primele lucruri la care te gandești sunt prelucrarea lemnului şi producţia de mobilă, datorită tradiţiei îndelungate în domeniu. Doi tineri curajoși și-au propus, însă, să readucă pe piață celebrele schiuri Reghin.

Deşi poartă încă numele localităţii unde au fost realizate iniţial, În prezent, aceste schiuri sunt ,,made in Cehia“, dar continuă să poarte numele localității, făcând apel la patriotismul și nostalgia românilor.

,,Schiurile s-au făcut pe la Reghin încă din anii ’30. Mai apoi, sub diferite nume, atât de fabrică, cât şi de modele, s-au tot construit schiuri în secţiile de prelucrare a lemnului din Reghin”, povesteşte Sebastian Big, unul dintre cei doi tineri.

Unul dintre asociați spune că ,,istoria asta e destul de ascunsă în ceaţă şi scoaterea ei la lumină e încă «work in progress»”, subliniind că, undeva în anii ’60, se putea vorbi despre o marcă de schiuri Reghin, pe lângă toate celelalte articole sportive produse sub această siglă.

Decizia de a readuce la viaţă brandul Reghin şi de a porni o afacere în industria de schi le-a venit celor doi antreprenori acum trei ani. Deşi erau la curent cu ce înseamnă schiuri şi cu ultimele trenduri din industrie, a te apuca de o afacere în domeniu presupune un nivel de cunoştinţe diferit, povestesc antreprenorii. Aşa că și-au acordat un an, pentru a se familiariza cu astfel de informaţii, au definit designul schiurilor şi au găsit un producător OEM (Original Equipment Manufacturer).

,,Suntem doi tineri din Cluj, consumatori înrăiţi de schi, cu ocupaţii de zi cu zi, care se învârt în zona designului de produs şi a vânzărilor. Am început pe schiuri Pitic şi am trecut la Combi-R, galben şi, mai apoi, albastru; în plus, suntem amândoi adepţii unei abordări de tip do it yourself.”

Practic, cei doi antreprenori au vrut să îşi facă schiurile proprii, să aducă un tribut lucrurilor cu care au crescut. Mai mult, încearcă să aducă un suflu nou pe scena autohtonă de schi.

,,Din primăvara lui 2016, am dat drumul la treabă, am înregistrat brandul, am cumpărat domeniile .ro şi .com şi am pus la punct o platformă de vânzări online, integrată cu procesator de plăţi.”

În primul lor sezon de iarnă, 2016-2017, povestesc cei doi, au avut sesiuni de testare în majoritatea staţiunilor din ţară: ,,Ideea noastră a fost ca lumea să încerce schiurile pe principiul «try before you buy» şi să precomande pentru sezonul următor, bineînţeles, cu un discount generos.” În plus, antreprenorii au decis, încă din primul an, să sponsorizeze doi schiori.

,,Oamenii sponsorizaţi de noi generează conţinut pentru marketing. Şi asta din două motive: primul – pentru că acest sistem este mult mai ieftin decât campaniile publicitare clasice şi al doilea – pentru că metoda este mult mai autentică, mai sinceră”, consideră fondatorii noilor schiuri Reghin.

În cel de-al doilea sezon, 2017 - 2018, au fost produse 300 de perechi de schiuri din modelele testate în anul anterior, acestea fiind puse în vânzare pe propria platformă online şi în zece magazine specializate din ţară, mai exact, în cele mai mari oraşe.

,,Am vândut mai bine de 80% din stoc (şi iarna nu pare încă să fie gata), din care o cantitate generoasă la centre de închirieri de schiuri.”

Schiurile Reghin, în ciuda numelui, nu sunt produse local, ci în Cehia. ,,Cele mai importante aspecte pentru noi sunt calitatea produselor şi preţul accesibil. Pe vremuri, produsele cehoslovace erau cunoscute pentru calitatea lor şi, în continuare, la nivel de producţie, Cehia rămâne un etalon.”

Schiurile Reghin sunt realizate într-o fabrică cu o istorie de peste 100 de ani. ,,Sigur, visul nostru e să ajungem la producţie proprie în România, dar mai e drum lung până acolo.”

Acum, portofoliul companiei se mândrește cu o colecţie completă de schiuri. Există, așadar, modelul Combi-R pentru schi relaxat, accesibil oricui. Pentru schiorii începători, a fost creionat modelul Rubin, iar pentru cei avansați există modelul Naţional. ,,Astea sunt pentru schiul pe pârtie. Pentru off-piste, avem modelele Topaz, Topazz şi Topazzz, cu 100, 110 şi, respectiv, 120 mm sub legătură.” În cazul acestora, fiecare schior îşi alege modelul după gust şi influenţe. ,,Pentru cei mici avem modelul Pitic.”

ÎPreţul unei perechi variază între 490 de lei, în cazul celor pentru copii şi 1.990 de lei pentru modelul Topazzz, cel mai lat şi cel mai lung model din gama Schiuri Reghin.

,,Sigur, afacerea trebuie să crească, dar trebuie să avem grijă şi de felul în care asta se întâmplă. Deocamdată, în cazul nostru, e vorba de producţie la scară mică.” Idealul, recunoaşte Sebastian Big, este să ajungă la producţie de masă, dar sustenabilitatea rămâne un element cheie al businessului. În fond, schiul e un sport care are loc în natură, aşa că încercăm să învăţăm lecţiile pe care ea ni le oferă.”

Cei doi antreprenori care au readus la viaţă schiurile Reghin spun că au o colaborare cu Salvamontul, pentru care au produs o serie de schiuri personalizate. O altă colaborare este cu sportivi de performanţă la schi-alpinism, pentru care au realizat un model de schiuri de competiţie. Dacă la început au pornit la drum cu doi sportivi sponsorizaţi, în acest sezon au ajuns la şase. Mai mult, sunt parteneri la o serie de evenimente de schi freestyle şi freeride din România, cum ar fi Freestyle Open de la Arena Platoş şi Oslea Hike and Ride de pe Valea Jiului.

Domeniul schiabil din România este format din 189 de pârtii omologate, ce au o lungime totală de 164 de kilometri, dintre care două pârtii autorizate în 2017, însă care nu sunt omologate, potrivit datelor transmise la finalul anului trecut de oficialii Ministerului Turismului.