Urmărește A1 pe DiscoverDupă alegerile din aprilie şi septembrie 2019, care nu au condus la o departajare a Likului (dreapta) lui Netanyahu de formaţiunea Kahol Lavan (”Albastru-alb”, centru) a lui Benny Gantz, israelienii votează pentru a încheia acest adevărat triatlon politic.
Un lucru s-a schimbat de la ultimul scrutin - Benjamin Netanyahu a devenit în noiembrie primul şef de Guvern israelian în funcţie care a fost inculpat de corupţie, deturnare şi abuz de încredere.
Într-unul dintre dosare, justiţia îl suspectează că a acordat favoruri guvernamentale ce ar fi putut aduce milioane de dolari patronului societăţii de telecomunicaţii Bezeq, în schimbul unei acoperiri în presă favorabile la una dintre publicaţiile grupului.
Inculparea lui Netanyahu, care îşi joacă viitorul politic cu două săptămâni înainte de începerea procesului său - la 17 martie -, nu i-a clintit pe susţinătorii săi din Likud, potrivit ultimelor sondaje. Acestea preconizează o nouă luptă strânsă cu Gantz, care ar putea să se joace la unul-două mandate.
PLANUL TRUMP
Susţinearea lui Netanyahu a crescut uşor şi l-a prins din urmă pe Gantz, un fost şef al Statului Major, în intenţiile de vot.
Aproximativ 6,4 milioane de alegători sunt chemaţi la urne în acest scrutin care a început luni, la ora locală 7.00 (şi ora României), şi care se încheie la ora locală 22.00, când urmează să fie prezentate exit-polluri, iar apoi rezultate preliminare.
Ella Levy, în vârstă de 63 de ani, din Ierusalim, a declarat că a votat cu Netanyahu. ”Bibi Netanyahu ne-a adus aici unde suntem azi, politic, economic (...) şi vreau ca asta să continue. Iar apoi el rămâne nevinovat până la proba contrară”, spune ea.
O studentă la matematică, Inbal, a votat cu Gantz, pentru a-i bloca drumul rivalului acestuia. ”Gantz nu mă impresionează... dar nu există alte opţiuni pentru oameni ca mine”, spune ea.
Potrivit ultimelor barometre, nici Likudul şi nici ”Albastru-alb” nu pot spera la mai mult de 30 de mandate din cele 120 în Parlament - de unde importanţa rezultatelor aliaţilor lor şi formaţiunilor nealiniate în acest scrutin, a cărui mare necunoscută rămâne prezenţa la vot.
Netanyahu contează pe susţinerea formaţiunilor evreieşti ultraortodoxe Shass, care cooptează o mare parte a voturilor sefarde (evrei orientali), Iudaimul Unificat al Torei, care se adresează în principal ortodocşilor ashkenazy (din Europa de Est) şi lista Yamina (dreapta radicală) a actualului ministru al Apărării Naftali Bennett.
La rândul său, ”Albastru-alb” mizează pe susţinerea partidelor de stânga - reunite într-o singură listă - şi ar putea beneficia de o susţinere punctuală a ”Listei Unite” a partidelor arabe israeliene
Acestea din urmă au provocat o surpriză în septembrie, urcând pe a treia treaptă a podiumului şi ar vrea să meargă şi mai departe.
”Lista Unită” încearcă să adune roadele frustrării în rândul minorităţii arabe israeliene (aproximativ 20% din populaţie) faţă de planul american în vederea soluţionării conflictului israeliano-palestinian, un plan aplaudat de Israel şi respins de palestinieni.
Acest plan al preşedintelui Donald Trump prevede ca Ierusalimul să devină capitala ”indivizbilă” a Israelului şi transferul controlului al aproximativ zece sate şi oraşe arabe israeliene unui viitor stat palestinian.
Netanyahu şi-a făcut de altfel campanie pe soclul planului lui Trump, promiţând să anexeze rapid Valea Iordanului şi colonii israeliene din Cisiordania, un teritoriu palestinian ocupat din 1967 de Israel, aşa cum prevede planul.
FRICA DE CORONAVIRUS
Benny Gantz, care suţine şi el proiectul american, a prezentat în campanie problemele judiciare ale premierului în exerciţiu şi a îndemnat populaţia să voteze în favoarea ”sfârşitului epocii Netanyahu”, aflat la putere de 14 ani, dintre care ultimul deceniu neîntrerupt.
În acest context polarizat se strecoară formaţiunea Israel Beiteinu, care nu se aliniază niciunuia dintre cele două mari blocuri. Liderul ei, Avigdor Lieberman, un naţionalist laic ostil partidelor arabe şi evreieşti ortodoxe, ar putea înclina balanţa în favoarea uneia sau celeilalte.
Altă necunoscută este teama de noul coronavirus. Potrivit unui ultim bilanţ, zece cazuri au fost înregistrate în Israel, iar partide se tem că propagarea unor ”ştiri false” despre epidemie ar putea determina alegătorii să evite secţiile de votare.
Autorităţile au cerut unui număr de aproximativ 5.600 de israelieni, care au intrat în contact cu persoane contaminate sau care au călătorit în ţările afectate de epidemie, să voteze în secţii de votare care le sunt rezervate.
Sursa : news.ro
Pedeapsă cruntă! Un băiețel de 9 ani a fost încătușat și arestat, pentru că a furat portofelul unei rude... Un fost angajat ia ostatice aproximativ 30 de persoane într-un centru comercial din capitala filipineză Manila...
