Urmărește A1 pe DiscoverPe 10 septembrie 1868, încep lucrările de construire a Gării Târgoviștei, ce aveau să dureze șase ani. Pe 25 ale lunii lui Răpciune, în 1872, Gara, viitoare ”DE NORD”, va fi inaugurată, când se deschide linia feroviară Roman-Galați-București-Pitești. Din 1888, primește denumirea actuală. Peste ea trec bombardamentele americane din 44, dar și încercarea de demolare a lui Ceaușescu, care o programase la pieire în 1992...La mulți ani!
Pe 10 septembrie 1868, încep, la București, lucrările de construire a Gării Târgoviștei. Piatra de temelie e pusă de Carol I, pe un loc ales chiar de domnitor. Construcția avansează destul de repede. Doi ani mai târziu, pe 9 iulie, suveranul ”fură” un tren, cu care pleacă pe linia București - Ploiești, aflată, încă, în construcție. Merge până la râul Prahova, pentru a verifica stadiul lucrării. Concret, este primul om ce pleacă din această gară, înainte de inaugurare. Pe 12 octombrie, același an, Carol I se urcă într-o garnitură pe linia București-Bacău. Pe 18 mai 1871, Primar al Bucureștiului devine Scarlat Crețulescu. Se apucă de lucrările de curățire a albiei Dâmboviței, introduce prima linie de tramvai cu cai și militează, puternic, pentru terminarea lucrărilor de la Gara Târgoviștei.
Gara de Nord la inauguare, acum fix 146 de ani
Pe 25 septembrie 1872, Gara e inaugurată. Se taie panglica și pentru linia Roman-Galați-București-Pitești. E gândit ca un loc de tranzit, cu șapte linii și multe ateliere. Abia la 1888 primește denumirea actuală, de GARA DE NORD, devenind a doua gară a Bucureștiului, după Filaret, inaugurată în 1869. Deja este neîncăpătoare, așa că lucrările de extindere devin obligatorii. Se începe modernizarea, terminată pe la 1928, când are șase linii pentru plecări și patru pentru sosiri. Deja existau, de la 1901-1902, liniile de centură: Mogoșoaia-Obor, București Nord-Băneasa, București Nord-Obor.
Una dintre locomotivele de la 1872, ”Granicerul”
Pe 4 aprilie 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, americanii bombardează Bucureștiul. Atacul este executat cu 313 bombardiere escortate de 119 avioane de vânătoare . Obiectivul misiunii a fost „the marshalling yards at Bucharest, Romania”, adică complexul de căi ferate Gara de Nord. Bombardamentul a picat cum nu se poate mai prost, la două ore după un exercițiu de verificare a măsurilor de apărare pasivă. La fiecare sunet de sirenă, bucureștenii erau obligați să lase ceea ce făceau și să se ascundă la cel mai apropiat adăpost antiaerian. Dacă la ora 11:00, ora exercițiului, cetățenii s-au adăpostit conform instrucțiunilor, la ora 13:30, ora când primele bombardiere au apărut deasupra Bucureștiului, oamenii au ignorat complet sirenele, sătui de atâtea exerciții.
Gara, pe la 1880
Cu străzile pline de oameni, primele bombe au făcut multe victime. Mai mult decât atât, câteva dintre acestea au căzut direct peste adăposturile atelierelor CFR, iar ele, construite de mântuială, au cedat, ucigându-i pe toți cei dinăuntru. Atacatorii au contabilizat ca obiective distruse 1.000 de vagoane, o gară, un depou de locomotive, un triaj, o uzină de producere a curentului, rezervoare de combustibil şi câteva clădiri industriale.
Bombardamentele americane din 4 aprilie 1944. Zona Gării de Nord
Conform historia.ro, evaluând greşit fotografiile bombardamentului, Ira Eaker – comandantul suprem al forțelor aeriene aliate din Mediterana – i-a mărturisit îngrozit lui Hap Arnold, comandantul suprem al forțelor aeriene ale SUA: „Atacul nostru a fost sângeros. Am ucis aproape 12.000 de oameni, 6.000 dintre ei fiind refugiați aflați în trenuri, iar ceilalți 6.000 fiind locuitori din jurul căilor ferate” .
2.942 de persoane este cifra oficială a morților din bombardamentele americane din 04.04.1944, în București
Gara de Nord, pe 5 aprilie 1944, a doua zi după bombardamentele americane
După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, se refac instalațiile de centralizare electrodinamică, iar liniile și peroanele sunt prelungite, pentru a obține lungimi de 350 de metri. În perioada 1950 - 1989 traficul crește intens, iar gara este modernizată. Din momentul în care Nicolae Ceaușescu începe demolările în București, locul nu mai este în siguranță. Dictatorul plănuiește o ”ștergere” a sa, în 1992, urmând a muta Gara de Nord, cu totul, liniile în afara localității, dar evenimentele din 1989 îi zădărnicesc planul. Gara de Nord, cu bune și cu rele, continuă să funcționeze și, azi, la 146 de la inaugurare.
Credit foto: Muzeul CFR
