"Mami, eu o să mor până vine iar Moșul?" Un oraș întreg a sărbătorit Crăciunul cu două luni mai devreme pentru un copil bolnav de cancer

 
+5 click pentru
galerie

Crăciunul e în decembrie, cum putem aduce noi sărbătoarea lui Moș Crăciun cu câteva luni mai devreme? Nu vom avea decorațiuni, brad, cadouri, unde va fi Moșul? În fața bolii, în fața unui suflet de copil bolnav de cancer nimic nu este imposibil. Povestea lui Keith, un băiețel de 12 ani din Ohio, SUA, a mobilizat un oraș întreg.

Nu mai are mult de trăit, le-au spus medicii părinților. Boala lui, o formă rară de cancer, îl va lua atât de repede încât "nu va prinde Crăciunul". Printre lacrimi și durere, mama lui Keith a văzut în fața ochilor doar atât: chipul fiului ei fericit. 

"Nu cerea mare lucru, dar îi scria Moșului cele mai simpatice scrisori"

Știa despre băiețelul ei bolnav de cancer că iubește spiritul sărbătorilor de iarnă, că abia așteaptă venirea lui Moș Crăciun căruia, an de an, îi scria cele mai simpatice scrisori. Nu cerea mare lucru, dar îl aștepta în fiecare noapte de Ajun cu sufletul plin de bucurie. Diminețile de Crăciun au fost, până la cei 12 ani, cele mai frumoase din viața lui Keith. Așa că trebuia să-l vadă fericit, chiar și pentru ultima oară. 

(*Keith a stat în spitale mai mult decât între copii, la locurile de joacă)

Ideea comună a venit atunci cand mama sa, Taylore, a decis să își decoreze casa mai devreme, astfel încât Keith să nu piardă perioada favorită a sa din tot anul.

"Iubește Crăciunul. Viața lui a fost preluată de cancer și de medicamente. Trăiește prin ele. Nu prin jucării și prin jocuri de copil. Am vrut ca fiul meu să se bucure de un ultim Crăciun. Deci, la sfârșitul lunii septembrie, ne-am transformat casa într-o zonă minunată de iarnă.

Am pus luminile, bomboane, urși polari. Am pus chiar și un banner pe care scria mare: "Merry Christmas courageous Keith" (Crăciun fericit, curajosule Keith - n.r.)", a povestit mama băiețelului.

Familie prietenoasă, Keith și părinții săi au avut alături o întreagă comunitate de oameni care a spus, la unison: Aducem Crăciunul mai devreme în orașul nostru. Puștiul se va bucura, poate pentru ultima dată, de tot spiriul adus de sărbători. 

Timpul s-a oprit în loc. Au îmbrăcat orașul de sărbătoare. Spirit festiv la orice colț. Fiecare casă a fost decorată cu beculețe și ghirlande luminoase. 

 

Sentimentul minunat dat de spiritul Crăciunului i-a învăluit pe toți. "Am observat că vecinii noștri de lângă ușă au pus niște lumini de gheață și ghirlande și, în scurt timp, tot orașul făcea la fel", spunea, zâmbind, unul dintre vecinii familiei.

Pentru a-și începe ziua specială, prietenii lui au ajuns la casa lui, îmbrăcați în Moș Crăciun și elfii săi de la Polul Nord. În plus, Keith a mai avut parte de o surpriză: Pompierii din oraș au folosit una dintre mașinile de serviciu pentru a-l duce pe Keith, ca pe un invingător, într-un loc special decorat pentru el. În același spirit, al Crăciunului.

(*Mașina de pompieri a fost, o zi, jucăria preferată a lui Keith)

"A fost minunat. Camionul de incendiu a fost partea mea preferată pentru că nu am mai fost niciodată într-o astfel de mașină", a povestit copilul, în extaz. Nici durerile, nici boala care-l măcina, nici momentele grele petrecute prin spitale, n-au mai contat. Era Crăciunul și el era fericit. 

Băiețelul a ajuns, prima dată, la spital, în ziua de Crăciun a anului 2010: A fost operat a doua zi

O proclație a fost citită în onoarea lui Keith, declarând că 21 octombrie a fost oficial Ziua lui Keith Burkett.

Keith a fost prima dată dus la spital de către mama sa, în Ajunul Crăciunului, în 2010, când avea cinci ani. Acolo doctorii i-au găsit lichid în inimă, ceea ce a dus la intervenția chirurgicală chiar în ziua de Crăciun. De atunci, Keith a intrat și a ieșit din acel spital de mai multe ori decât într-un sau dintr-un spațiu de joacă.

(*Keith, pe spatul de spital)

A suferit apoi o intervenție chirurgicală pentru a elimina cancerul, a făcut și chimioterapie, una dintre cele mai dureroase proceduri pentru bolnavii de cancer. Nu s-a putut face nimic. Pofta lui de viață n-a fost îndeajuns, căci boala a recidivat de fiecare și, mai mult, s-a răspândit în tot corpul. 

Devastată de durere, mama lui Keith a avut putea să zâmbească odată cu zâmbetul fiului ei, fericit că trăia în ziua de Crăciun. În ziua care venise mult prea devreme, la fel cum îi va fi venit și sfârșitul. 



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI