Viața modernă împinge mintea umană la limită. Ce se întâmplă în creierul nostru, de fapt, și cum putem combate fenomenul

Urmărește A1 pe Discover

Pentru mulți dintre noi, viața modernă înseamnă o succesiune nesfârșită de zile aglomerate și stresante.

Într-un nou studiu publicat în revista Behavioral Sciences, cercetători din Singapore au analizat studii și teorii anterioare și au ajuns la o concluzie îngrijorătoare, scrie Science Alert.

Potrivit studiului, progresul extrem de rapid al civilizației umane a depășit capacitatea corpului și a minții noastre de a se adapta.

Ca urmare, creierul nostru e afectat în moduri neobișnuite.

Viața modernă împinge mintea umană la limită

Potrivit experților, oamenii au evoluat pentru a trăi în grupuri mici, alcătuite din persoane cunoscute, și pentru a reacționa la amenințări imediate și ușor de identificat.

În schimb, astăzi trăim în comunități uriașe, suntem conectați permanent la internet și suntem expuși simultan la numeroase presiuni sociale. Ceea ce alimentează un sentiment continuu de competiție.

Potrivit autorilor, această „nepotrivire evolutivă” contribuie la numeroase probleme de sănătate fizică și psihică, de la obezitate până la anxietate.

„Stresul, singurătatea și anxietatea sunt adesea privite ca probleme personale sau legate de stilul de viață. Însă ele pot reflecta și o nepotrivire între mediul în care trăim și condițiile pentru care au evoluat mintea și corpul nostru,” susține Sarah Chan, de la Universitatea de Tehnologie și Design din Singapore (SUTD).

Citește și: De ce doar 2% din populația Pământului are ochii verzi. Ar fi cea mai rară culoare pentru specia noastră

„Asta înseamnă că ar trebui să ne gândim nu doar la reziliența individuală. Ci și la modul în care sunt proiectate orașele și comunitățile,” a continuat experta.

Cercetătorii susțin că reacțiile noastre instinctive au fost modelate de sute de mii de ani de evoluție. Însă ele nu mai funcționează la fel de bine în mediul modern, care s-a schimbat radical în doar ultimele câteva secole.

De exemplu, înainte de apariția internetului era mult mai ușor să ne evaluăm locul într-un grup social restrâns. Astăzi, ne comparăm permanent cu prieteni, rude, celebrități și chiar necunoscuți de pe rețelele sociale.

„Competiția nu e un fenomen nou. Însă viața modernă o face să pară permanentă,” susține psihologul Jose Yong, de la James Cook University din Singapore.

„O perspectivă evolutivă ne poate ajuta să înțelegem de ce oamenii reacționează atât de puternic la comparațiile sociale și la teama de a rămâne în urmă. Chiar și atunci când aceste semnale provin de la străini sau de pe ecrane, și nu dintr-un grup social restrâns,” a continuat expertul.

La toate acestea se adaugă efectele cumulate ale schimbărilor climatice, pandemiilor globale, instabilității economice și revoluției tehnologice generate de inteligența artificială, fenomene pe care cercetătorii le reunesc sub termenul de „policriză”.

Evenimentele moderne ne afectează sănătatea

„Aceste evenimente, de la șocurile globale majore până la efectele lor psihosociale, sunt din ce în ce mai recunoscute ca fiind interconectate, fiecare amplificându-le pe celelalte,” susțin autorii studiului.

Citește și: Ce sunt „picioarele Ozempic”. Experții au dezvăluit efectul secundar bizar care afectează pacienții

Ei oferă drept exemplu creșterea costului vieții și accentuarea inegalităților economice, agravate de crize financiare și de pandemia de COVID-19. Aceste probleme sporesc nesiguranța financiară și socială.

Ca urmare, determină oamenii să muncească excesiv și să concureze și mai intens. Ceea ce duce la epuizare, reducerea comportamentelor prosociale și noi nesiguranțe. Alimentează astfel un cerc vicios.

Studii anterioare au sugerat, de asemenea, că viața în orașele supraaglomerate face organismul să reacționeze ca și cum s-ar afla permanent sub amenințare. În plus, cultura modernă influențează evoluția speciei umane într-o măsură mai mare decât factorii de mediu naturali.

Autorii au denumit această teorie Ipoteza Nepotrivirii Evolutive Sociale și a Competiției (Social Evolutionary Mismatch and Competition Hypothesis-SEMCH). Consideră că o înțelegere mai bună a fenomenului ar putea contribui la combaterea problemelor psihologice tot mai frecvente în societatea actuală.

Concluziile au implicații și pentru modul în care sunt proiectate orașele. Cercetătorii spun că mediul urban ar putea fi conceput astfel încât să pară mai puțin aglomerat și mai puțin copleșitor, prin extinderea spațiilor verzi și a zonelor naturale.

Același principiu ar trebui aplicat și mediului digital. Autorii nu susțin renunțarea la tehnologiile moderne. Ci dezvoltarea lor într-un mod care să reducă sentimentul de competiție permanentă, în loc să îl încurajeze.