CSM discută acţiunea disciplinară a Inspecţiei Judiciare împotriva Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Marius Iacob

Urmărește A1 pe Discover

Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) discută, miercuri, acţiunea disciplinară a Inspecţiei Judiciare împotriva Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Marius Iacob.

Dosarul care-i vizează pe Laura Codruţa Kovesi şi Marius Iacob este programat la ora 11.00.

Pronunţarea Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a fost până acum amânată de mai multe ori.

Inspecţia Judiciară a început, în 12 ianuarie 2018, o acţiune disciplinară în cazul Laurei Coduţa Kovesi, care este acuzată de trei abateri disciplinare. O acţiune similară a fost declanşată şi în cazul lui Marius Iacob, procuror-şef adjunct al DNA la vremea respectivă, pentru "nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”, constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 şi art. 66 Cod procedură penală".

Lui Kovesi i se impută, între altele, manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu. În opinia IJ, ea se face vinovată de săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de:

- art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu” constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natura a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18.06.2017.

Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate. De asemenea, procurorul şef al DNA a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor.

- art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii” constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv „laşi”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecţi” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat.

- art. 99 lit. m teza a II a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” constând în aceea că a încălcat cu ştiinţă dispoziţiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.1643/C din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr.350 din 21.05.2015, care se referă la atribuţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi prevede că acesta: „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate".

Până acum, Secţia pentru procurori a CSM a respins trei acţiuni disciplinare împotriva lui Kovesi, ultima în luna iunie a acestui an. În respectivul dosar, Kovesi era acuzată că a introdus date confidenţiale într-un comunicat de presă.

Într-unul dintre celelalte cazuri i se imputa că a refuzat de mai multe ori să se prezinte la audierile Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, IJ spunând că, prin neprezentarea la comisie şi prin necomunicarea informaţiilor solicitate, Kovesi a afectat onoarea profesională şi prestigiul funcţiei de magistrat. În 25 iulie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară.

O altă acţiune disciplinară faţă de Kovesi a fost declanşată în aprilie 2018, inspectorii judiciari spunând că Laura Codruţa Kovesi a săvârşit o serie de abateri disciplinare referitoare la controalele tematice, după ce şi-ar fi desemnat consilierul judecător Dana Tiţian să facă verificări la două servicii teritoriale. În 13 iunie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară în acest caz.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat, în 25 martie, în ambele situaţii şi a stabilit definitiv că fosta şefă a DNA nu a comis abateri disciplinare.

Sursa : news.ro