Creștinii se pregătesc de o sărbătoare importantă în calendarul ortodox. Aceștia așteaptă cu nerăbdare să-l cinstească pe Sfântul Mucenic Gheorghe.
Minunile săvârșite de Sfântului Gheorghe care i-au uimit pe creștini
Pe 23 aprilie este sărbătorit Sfântul Gheorghe. Acesta s-a născut în vremea împăratului Dioclețian, în secolul al IV-lea, din părinți creștini.
A fost persecutat din cauza iubirii sale pentru Hristos. În urma convingerilor sale religioase a ajuns să fie întemnițat și supus torturilor. În ciuda încercărilor deosebit de grele, Sfântul Gheorghe nu a renunțat la credința în Hristos și a suportat totul cu stoicism.
Citește și: La mulți ani de Sfinții Trei Ierarhi. Ce nume se sărbătoresc pe 30 ianuarie
Mai mult decât atât, trupul Sfântului rămânea intact după fiecare tortură. În cele din urmă a fost ucis prin decapitare la data de 23 aprilie, această zi rămânând în calendarul creștin-ortodox spre prăznuirea vieții Sfântului Mucenic.
Sfântul Mucenic Gheorghe a rămas în mentalul colectiv ca un model de curaj în lupta cu necuratul. El este reprezentat ca un martir în icoanele creștine, fiind tot timpul învășuit într-o mantie roșie.
De-a lungul vieții, Sfântul a realizat minuni care au stârnit credința și iubirea de Hristos în inima celor prezenți. Acesta a înviat un mort, ceea ce a convins-o chiar și pe împărăteasa Alexandra, soția împăratului Dioclețian, să adopte religia creștin-ortodoxă.
Povestea Sfântului Gheorghe și a balaurului
În icoanele din Biserică Sfântul Mucenic Gheorghe apare înfășurat de o mantie roșie, călare pe un balaur pe care îl străpunge cu o suliță.
Povestea din spatele acestei reprezentări este salvarea cetății Silena, din provincia Libiei, care era terorizată de un balaur.
Sfântul Mucenic Gheorghe este reprezentat și ca războinic pedestru sau tribun militar, cu o diademă metalică pe cap, o platoșă sub mantie și o cruce în mâna dreaptă, în timp ce în stânga poartă o sabie.
Acesta a fost ales ca ocrotitor al Armatei Române. Sfântul Gheorghe este considerat și ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei și al Serbiei.
Citește și: Rugăciunea săptămânală care te poate te ține departe de cele rele. Când se rostește și cui îi este închinată
Ce tradiții populare se respectă în ziua de 23 aprilie
În ziua în care este prăznuit Sfântul Mucenic, românii își împodobesc casele și porțile cu crenguțe înverzite care să simbolizeze renașterea naturii. Acest lucru vine din credința populară, unde Sfântul Gheorghe mai este numit și SânGeorge și Sângeorz.
Potrivit Digi24, aceste plante diferă în funcție de regiune. Astfel că, în Muntenia se pun crengi de stejar sau de păr, în timp ce în Transilvania se împodobește cu rug verde și leuștean. În Banat este folosit fagul sau gorunul.
Conform tradiției populare, acestea au rolul de a proteja locuința și gospodăria, precum și pe cei care stau acolo.
Tot în ziua de 23 aprilie, oamenii se scaldă într-o apă curgătoare înainte de răsăritul soarelui. Acest obicei se ține pentru sănătate și spălarea tuturor păcatelor.
Citește și: Soborul Maicii Domnului, prăznuit pe 26 decembrie. Ce semnificație are această sărbătoare
Potrivit credinței populare, dacă la respectiva dată cântă broaștele pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ”ia cheile” de la Sfântul Dumitru și ”deschide porțile naturii”.
De asemenea, se seamănă busuioc înainte de răsăritul soarelui. Acest obicei spunându-se că aduce cinste persoanei respective. Totodată, cel care se spală cu roua de pe busuioc se bucură de cinstea celor din jur.
În această zi, se spune că cel care doarme ia somnul mieilor și va fi somnoros tot anul.
Gunoiul strâns în ziua de Sfântul Gheorghe trebuie pus la rădăcina pomilor, spunându-se că astfel vor aduce rod bogat.
De asemenea, 23 aprilie este ziua în care se trâng plantele medicinale de pe câmp, păstrându-se pentru situațiile neprevăzute de peste an.
O altă superstiție ține de vreme. Dacă în ziua respectivă va fi multă rouă sau pâclă, înseamnă că anul se anunță bogat. De asemenea, dacă atunci va ploua, agricultorii se așteaptă la o recoltă bogată de grâu și fân.
O altă superstiție este în legătură cu fetele nemăritate. Se spune că, dacă acestea privesc într-o găleată cu apă la miezul nopții, își vor vedea ursitul.
De asemenea, acestea obișnuiau să împletească în trecut cunune verzi pe care le lăsau pe uliță. Dacă feciorii pe care îi îndrăgeau călcau pe cunune, atunci se așteptau la căsătorie.
În unele zone, există tradiția urzicatului. Cel urzicat în ziua de 23 aprilie va fi harnic, sănătos și ager toată vara.
Tot pentru spor la treburi, femeile scoteau în dimineața de 23 aprilie instrumentele de țesut pentru a răsări soarele pe ele.
Un alt obicei este acela de a se bate cu ramuri verzi pentru a scăpa de durerile de spate.
Sărbătoare Sfântului Gheorghe pe 23 aprilie 2024
Deoarece în acest an sărbătoarea de Sfântul Gheorghe pică în postul Paștelui, Biserica Ortodoxă Română recomandă preoților să țină slujba de pomenire abia după Înviere.
În România, potrivit Direcției pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, sunt peste 710.000 de bărbați și aproximativ 380.000 de femei care își serbează onomastica.
Citește și: Ce alimente trebuie să prepare gospodinele pentru împărțit săracilor în ziua de Sfântul Andrei
Rugăciune către Sfântul Gheorghe
Sfântul Gheorghe apare doborând balaurul și pe Steagul Moldovei, aflat la Mănăstirea Zografu din Muntele Athos, alături de rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Mucenic, conform unei surse.
În ziua de 23 aprilie, credincioșii se pot ruga la Sfântul Mucenic Gheorghe rostind următoarea rugăciune:
„O, luptatorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi îi în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusă, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Țării Moldovei. Păzește-l pe el neatins în lumea aceasta și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin.”
