Dacă pentru externare sunt necesare două teste succesive negatie, de ce nu se aplică același principiu și pentru internarea/confirmarea diagnosticului de infecție COVID-19?
Medicul Monica Pop, managerul Spitalului de Urgenţe Oftalmologice din Capitală, spune că testele pentru COVID au un procent de eroare recunoscut. Specialistul este revoltat de faptul că bolnavii au nevoie de două teste negative pentru a se putea externa, în timp ce la internare e nevoie numai de unul singur.
Dacă s-ar cere două rezultate pozitive consecutive, la un interval de 24 de ore, s-ar diminua riscul ca oameni sănătoși să ajungă internați alături de cei infectați, fiind expuși îmbolnăvirii chir în spital.
„Procent de eroare recunoscut la teste! Şi nu nesemnificativ!
Atunci, dacă pentru externare e nevoie de două teste negative succesive, pentru confirmare de ce nu ar trebui tot două teste pozitive succesive, la 24 de ore interval?
Nu așa ar fi mai corect numărul zilnic al pozitivilor? Ar mai fi fluctuațiile procentuale atât de diferite de la o zi la alta? Adică raportul testați-pozitivi? Când 5%, când 15%? Nu are cum să fie corect!
Normal ar fi ca orice test pozitiv să fie repetat după 24 de ore. La același sau la alt laborator. Ar fi MUUULT MAI CORECT și MUUULT mai puțin costisitor. Și s-ar elimina marea majoritate a erorilor!
Altfel, e risc pentru orice pozitiv ca testul să fie FALS și el să fie internat sănătos! Perfect pentru a se infecta în contact cu adevărații pacienți!”, a scris medicul Monica Pop, pe Facebook.
„Dacă probele nu sunt prelevate şi interpretate corect, marja de eroare creşte exponenţial”
Profesorul Vasile Astărăstoae, fost preşedinte al Colegiului Medicilor afirmă, referindu-se la scandalul de la CFR Cluj, unde 23 de persoane declarate iniţial pozitive la testarea pentru COVID-19 nu au fost de fapt infectate, că datele sunt alterate de lipsa de aparatură şi de personal calificat pentru a opera aceste teste PCR.
Mai grav este faptul că, în urma unor rezultate fals pozitive, pacienţii sunt internaţi pe o secţie COVID, unde riscul de reală infectare devine iminent.
Conform lui Astărăstoae, posibilitatea ca un test să iasă fals-negativ sau fals pozitiv depinde extrem de mult tocmai de modul în care aceste probe sunt recoltate şi prelucrate.
„Fals negative apar atunci când concentraţia de virus este mică şi tehnica de replicare nu a fost bine utilizată, pentru a putea fi identificat. Fals-pozitiv apare în momentul în care recoltarea nu s-a făcut cum trebuie şi replicarea în faza de pregătire a probelor s-a făcut exagerat. Dacă laboratoarele nu sunt acreditate şi personalul nu e atestat, iar proba nu e utilizată corect, marja de eroare poate să crească la 10, 20, până la 30%”, a explicat el.
El critică modul în care autorităţile au gestionat situaţia şi în special faptul că spitalele continuă să fie aglomerate cu pacienţi asimptomatici.
„Peste tot în lume se analizează şi internează cazurile simptomatice şi cazurile critice. Cât timp sistemul de sănătate poate să le acopere nu este nicio problemă, pentru că virusul circulă în continuare, nu se opreşte la poarta spitalului, nici la mască. Ideea e ca sistemul sanitar să nu colapseze atâta timp cât există un virus care nu are un tratament etiologic, avem doar tratament simptomatic.
La modalitatea acestea ultra-autoritară, în care nicio voce critică nu are voie să se exprime şi nu se învaţă din greşeli, eu mă aştept la ce e mai rău.
Observaţi că focarele majore sunt în case de bătrâni, în case de copii şi în spitale. Nu am văzut un focar major la o tearsă, la o cabană, la o staţiune.
Măsurile trebuiau de la început diferenţiate pe baza acestor elemente ştiinţifice, unde sunt focare, unde este personal calificat şi laborator acreditat”, a afirmat Vasile Astărăstoae.
Mama șoferului sinucigaș care a distrus o familie, pusă la zid, pe Facebook! Ce a dezvăluit despre fiul ei. „De când s-a... Oficial! Lista județelor în care va fi obligatorie purtarea măștii de protecție și afară, în aer liber!...
