Urmărește A1 pe DiscoverComitetul Interguvernamental al Convenţiei Patrimoniului Cultural Imaterial a dat o veste importantă pentru cultura autohtonă. În cadrul unei sesiuni desfășurate la New Delhi, dosarul coordonat de Ministerul Culturii din România și realizat în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova a fost acceptat, un instrument românesc devenind astfel parte UNESCO.
Citește și: 26 de noi situri au fost adăugate în Patrimoniul Mondial UNESCO. Ce monumente și locații sunt acum pe listă
Cobza, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO
Meșteșugul și interpretarea la cobza românească este pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii.
„Eforturile noastre de a prezenta în mod riguros acest patrimoniu - care şi-a pus amprenta profund asupra repertoriului muzical tradiţional din România - reprezintă doar o parte vizibilă a eforturilor depuse, timp de generaţii, de meşteri şi interpreţi. Astăzi, aceste eforturi au fost răsplătite. Sunetul inconfundabil al acestui instrument are, de acum, un viitor şi mai frumos”, este menționat în comunicatul Ministerului Culturii.
Citește și: Portul popular românesc, copiat de încă un brand major. Cine a furat modelul, după cazul Louis Vuitton
Cu această ocazie, cei doi miniştri ai Culturii din România şi din Republica Moldova au purtat o convorbire telefonică, în cadrul căreia s-au felicitat reciproc şi au discutat despre o viitoare întâlnire, care va avea loc în curând la Bucureşti.
Delegaţia României a fost condusă de ambasadoarea României pe lângă UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, şi a inclus-o şi pe Ioana Baskerville, preşedinta Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Prin această decizie, cobza devine cel de-al 11-lea element românesc de patrimoniu imaterial recunoscut de UNESCO, consolidând parcursul constant al României în protejarea şi promovarea patrimoniului viu - un patrimoniu ancorat în practici transmise din generaţie în generaţie, în continuitate culturală şi responsabilitate faţă de tradiţia care ne defineşte.
Înscrierea recunoaşte nu doar sonoritatea cobzei, ci şi meşteşugul confecţionării instrumentului, tehnicile de interpretare şi rolul comunităţilor care au păstrat acest instrument ca simbol identitar şi expresie a unei profunde semnificaţii sociale.
Preşedintele Comisiei pentru relaţia cu UNESCO, deputatul Dumitriţa Gliga, a transmis: „Astăzi celebrăm un nou succes, rezultat al unei munci temeinice, promovat cu perseverenţă şi construit împreună cu oamenii care duc mai departe aceste practici tradiţionale şi dau continuitate unei expresii culturale vii.
Citește și: Ia românescă, într-un nou scandal cu un brand internațional de haine. De la ce a pornit conflictul
Ca politician, susţin necesitatea unor politici publice culturale coerente, responsabile şi gândite pe termen lung. Protejarea patrimoniului şi a oamenilor care îl slujesc este un demers de sustenabilitate culturală şi o datorie faţă de generaţiile viitoare.
În calitate de for legislativ responsabil cu protejarea identităţii naţionale, Comisia UNESCO îşi reafirmă angajamentul de a susţine politicile şi iniţiativele dedicate meşterilor, transmiterii tehnicilor tradiţionale, precum şi promovării cobzei în programele educaţionale şi în circuitele culturale internaţionale.
Ca româncă, am din nou un motiv profund de mândrie şi recunoştinţă. Această reuşită, care, asemenea sunetului cobzei, ne reconectează la rădăcinile noastre, confirmă forţa culturii româneşti şi responsabilitatea pe care o avem în a-i asigura continuitatea.”
În urmă cu trei ani, tot în luna decembrie, cămaşa cu altiţă a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, alături de tradiţia creşterii cailor lipiţani. Un an mai târziu, transhumanţa era recunoscută ca element de patrimoniu imaterial.
„Cobza vine astăzi să întregească firesc această suită de frumuseţi. Ele sunt doar de câţiva ani în UNESCO, dar de mii de ani în cultura, memoria şi ADN-ul românesc.
Instrumentul care a însoţit, de secole, horele, ritualurile, nunţile şi cântecele românilor primeşte astăzi recunoaşterea internaţională pe care o merită.
Este o realizare importantă, dar şi un angajament pentru viitor: să protejăm instrumentul, să susţinem meşteşugul confecţionării sale, să promovăm arta interpretării şi să transmitem mai departe ceea ce ne defineşte ca naţiune.
Citește și: Nicolae Pițiș a murit la vârsta de 83 de ani. Ce titlu special primise artistul din partea UNESCO
Înscrierea cobzei în UNESCO reflectă munca valoroasă a comunităţilor de practicieni, a meşterilor lutieri, a şcolilor tradiţionale, a specialiştilor şi colaborarea instituţională dintre România şi Republica Moldova.
România îşi reafirmă angajamentul de a susţine patrimoniul viu ca motor de identitate culturală, educaţie şi dezvoltare durabilă.
Mulţumesc Ministerului Culturii, doamnei ambasador Simona-Mirela Miculescu, precum şi doamnei Ioanei Baskerville, punct focal UNESCO, pentru eforturile susţinute - şi tuturor celor ştiuţi şi neştiuţi care au avut curajul de a porni la acest drum şi de a revitaliza un instrument care ne-a însoţit de veacuri”, a mai spus Dumitriţa Gliga, conform news.ro.
