De la cutremure devastatoare până la impacturi mortale cu asteroizi, cele mai mari catastrofe din istoria Pământului par să aibă mai multe în comun decât se credea până acum.
Potrivit unui nou studiu, cele mai distructive evenimente de pe Pământ urmează un ciclu regulat, ascuns, scrie Daily Mail.
Profesorul Michael Rampino, geolog la Universitatea New York, susține că marile dezastre au loc aproximativ o dată la 27 de milioane de ani.
Mai mult, calculele sale sugerează că ne-am putea apropia de un nou episod cataclismic într-un viitor geologic relativ apropiat.
Ciclul catastrofal al Pământului s-ar putea repeta în curând
Într-un nou studiu, Rampino a reanalizat 89 de evenimente geologice petrecute în ultimii 260 de milioane de ani. Pentru studiu, a folosit cele mai recente metode de datare și analize statistice.
Printre acestea se numără extincții marine în masă, perioade în care oceanele au rămas fără oxigen, lanțuri uriașe de erupții vulcanice și cutremure, fluctuații ale nivelului mărilor și modificări ale ritmului de formare a scoarței oceanice.
Conform analizei sale, toate aceste evenimente sunt legate de un ciclu principal de aproximativ 27 de milioane de ani. Dar și de cicluri secundare, mai scurte sau mai lungi, care conectează anumite tipuri de fenomene.
Asta înseamnă că, deși au cauze și efecte foarte diferite, cele mai mari dezastre din istoria Pământului ar putea fi declanșate de un singur „puls” geologic ascuns.
Ideea că marile transformări geologice ale Pământului urmează un tipar regulat datează încă din anii 1980.
Totuși, teoria rămâne extrem de controversată. Mulți geologi susțin că nu există un mecanism unic care să poată explica fenomene atât de diferite.
Profesorul Rampino e însă convins că în spatele extincțiilor în masă există un proces comun.
„Deși aceste idei se află încă în afara curentului principal al gândirii geologice, ele ar putea reprezenta primii pași către o descoperire conceptuală majoră în științele Pământului,” a declarat Rampno.
Pe lângă ciclul principal de 27 de milioane de ani, cercetătorul a identificat și mini-cicluri de aproximativ 8.9 milioane de ani, care par să lege anumite categorii de evenimente.
Citește și: Cum ar arăta viața în anul 2100. Predicțiile sumbre ale experților despre cum se va schimba societatea
Alte dezastre par să fie separate de intervale mult mai lungi, de până la 270 de milioane de ani.
Potrivit lui Rampino, explicația ar putea fi găsită în schimbări aproape imperceptibile care au loc adânc în interiorul planetei.
Sub scoarța terestră, mantaua se mișcă extrem de lent prin curenți de convecție. Dacă această circulație suferă modificări periodice, ele ar putea declanșa creșteri majore ale activității vulcanice, ale mișcărilor tectonice și ale altor procese geologice de amploare.
Cum toate aceste sisteme sunt strâns interconectate, schimbările produse în adâncul Pământului ar putea avea efecte în lanț asupra oceanelor, climei și biosferei.
Când ar avea loc următorul cataclism
O altă ipoteză sugerează că variațiile pe termen lung ale orbitei Pământului influențează distribuția gheții, apei și sedimentelor. Ar modifica subtil tensiunile din scoarța terestră și favoriza activitatea vulcanică și tectonică de-a lungul a milioane de ani.
În prezent însă, nu există dovezi directe care să confirme niciuna dintre aceste explicații.
Profesorul subliniază că 9 dintre cele 13 extincții majore din istoria Pământului au avut loc la un interval cuprins între 300.000 și șase milioane de ani după traversarea planului galactic.
Dacă teoria e corectă, următorul episod major de instabilitate geologică ar putea avea loc oricând în următoarele aproximativ 2 milioane de ani.
Totuși, Rampino recunoaște că această explicație e încă „foarte controversată”, iar dovezile existente sunt limitate.
„Trebuie menționat că aceste rezultate contrazic interpretările geologice acceptate de mult timp, potrivit cărora istoria Pământului nu prezintă cicluri regulate de ordinul milioanelor de ani,” a concluzionat cercetătorul.