În urma atacului lui Traian Băsescu la verdictul Înaltei Curți la Curtea Constituțională, prin care fostul președinte a fost declarat oficial colaborator al fostei Securități a lui Ceușescu, acesta și-a recăpătat privilegiile pierdute, motiv pentru care va primi de la stat o locuință de protocol.
Deși s-a vehiculat că acesta urma să primească o vilă situată în apropierea fostului sediu PD-L, în cele din urmă, se pare că fostul șef de stat va primi un apartament în București, pe care chiar el l-ar fi solicitat.
Traian Băsescu a refuzat vila de protocol. Unde va locui de fapt fostul președinte
Traian Băsescu, în vârstă de 73 de ani, a fost președintele României în perioada 2004 - 2014, iar pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că în trecut a colaborat cu Securitatea comunistă, acesta și-a pierdut privilegiile permise foștilor de stat. Totuși, el a atacat decizia și, în cele din urmă, judecătorii consituționali i-au dat câștig de cauză.
Guvernul României a amânat de două ori decizia acordării unei case de protocol, însă astăzi se va oficializa o decizie finală, urmând să se stabilească inclusiv locația noii sale locuințe.
Potrivit Libertatea, chiar fostul șef de stat a refuzat vila despre care s-a vehiculat că ar urma să ajungă în posesia lui pe motiv că ar fi prea mare.
„Am refuzat-o pentru că este prea mare față de nevoile mele. Este mult prea mare și numai tâmpiții nu se uită și la costurile care vin cu o asemenea vilă, pe fondul măririlor la energie, la încălzire și toate celelalte scumpiri. Este un spațiu uriaș pentru mine. Pentru alții poate fi util, dar eu cu soția nu avem nevoie de atâta spațiu”, a declarat acesta pentru sursa citată anterior.
„Am solicitat un apartament. Casa era mult prea mare”, a precizat fostul președinte și pentru Digi24.
Potrivit sursei, legea permite foștilor șefi de stat să obțină o locuință de protocol, 75% din indemnizație și pază SPP, privilegii pe care Traian Băsescu le-a redobândit după ce judecătorii constituționali i-au dat câștig de cauză în urma atacului pe care l-a făcut la verdictul Înaltei Curți de Casație și Justiție care stabilise definitiv că acesta a colaborat cu Securitatea comunistă înainte de 1989.
„Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.243/2021 pentru modificarea art.1 alin.(3) din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ansamblul său, este neconstituțională, fiind contrară prevederilor constituționale art.1 alin.(5) privind principiului legalității, în componenta privind calitatea legii, și ale art.15 alin.(2), din perspectiva lipsei dispozițiilor tranzitorii, precum și a caracterului retroactiv al acestei legi”, a transmis CCR pe 1 iulie 2025, după ce fostul șef de stat atacase verdictul în luna iunie a anului 2022, scrie Libertatea.
