Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleÎn ziua de 21 noiembrie, în postul Crăciunului, creștinii sărbătoresc Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Aceasta este prima sărbătoare mare din postul Crăciunului, urmată apoi de prăznuirea Sfântului Andrei.
Tradiții și obiceiuri de Intrarea Maicii Domnului în Biserică
Intrarea Maicii Domnului în Biserică este considerată o sărbătoare a Luminii, fiind zi aducătoare de noroc. Tot astăzi credincioșii care țin post se pot bucura de dezlegare la pește.
Această sfântă zi este marcată de multe tradiții și obiceiuri din străbuni. Intrarea Maicii Domnului în Biserică vorbește despre momentul în care Fecioara Maria a fost dusă pentru prima oară la Templul din Ierusalim de către părinții ei, Ioachim și Ana.
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Ce respectă românii pe 26 octombrie
Pentru că nu puteau avea copii, Ioachim și Ana s-au rugat mult la Dumnezeu să îi binecuvânteze și pe ei cu naștere de prunci. Atunci Arhanghelul Gavriil, îngerul lui Dumnezeu, le-a zis că vor avea un copil dacă îl vor duce mai apoi să îl închine la templu. După ce Ana a născut-o pe Maria, a știut că va trebui să o ducă la templu pentru a o închina lui Dumnezeu atunci când va împlini vârsta de 3 ani.
Fecioara Maria a rămas la templu până la vârsta de 15 ani. Sfânta Fecioară și-a petrecut acolo toată copilăria, citind Sfânta Scriptură împreună cu preoții și alte fecioare.
Același Arhanghel Gavriil i-a dat de veste Fecioarei Maria că va purta în pântece pe Fiul lui Dumnezeu. Când a aflat acestea, pentru a rămâne curată în fața lumii, Fecioara Maria s-a logodit cu Iosif și a plecat din templu.
Tradiția spune că în această sfântă zi se deschid cerurile și oamenii pot înțelege graiul animalelor. Aceasta e ziua când credincioșii creștini se roagă lui Dumnezeu pentru îndeplinirea celor mai mari dorințe ale lor.
În zona rurală, fetele tinere încearcă să afle cine e ursitul lor, mergând cu o lumânare la fântână și așteptând ca în luciul apei să vadă chipul celui cu care se vor căsători.
Credincioșii merg la biserică la Sfânta Liturghie pentru a se ruga și pentru a duce mâncarea de post și preparatele din pește să fie sfințite înainte de a fi consumate. După sfințirea bucatelor, acestea sunt date de pomană celor nevoiași.
În această sfântă zi la biserică sunt pomeniți toți cei care au murit fără lumânare sau care au murit în condiții suspecte. Pentru cei care au murit fără lumânare rudele împart astăzi câte o lumânare albă și plăcintă cu dovleac, potrivit creștinortodox.ro.
Se spune că în noaptea de Vovidenie strigoii circulă peste tot. Astfel, sătenii ung cu usturoi cercevelele ferestrelor, vatra, tocurile ușilor și cuptorul pentru a alunga spiritele rele.
De Intrarea Maicii Domnului în Biserică, copiii pun crengi de măr în vase cu apă pe care le țin mai apoi la căldură. Până la Anul Nou, acestea înfloresc și sunt folosite ca sorcove.
În această sfântă zi femeile nu fac treburi gospodărești, nu țes, nu cos și nu spală. De asemenea, sunt interzise activitățile legate de pielea animalelor și prelucrarea lânii. Femeile nu au voie să ma spele haine la râu.
Citește și: Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Matei. Ce datini respectă românii pe 16 noiembrie
